Conflictul din Iran împinge prețul petrolului la 112 dolari pe baril
Trei săptămâni de conflict în Iran au fost de ajuns pentru a arunca în aer piețele financiare internaționale. Prețul petrolului a explodat, ducând cotația Brent la 112 dolari pe baril, în timp ce bursele mondiale sunt pe roșu. În tot acest timp, administrația Trump susține că a degradat important capacitatea militară a Iranului și că se apropie de atingerea țintelor strategice.
Bursele mondiale, în cădere liberă
Piețele financiare europene au închis vineri cu pierderi semnificative. Frankfurt a scăzut cu 2%, Milano cu aproape 2%, Paris cu 1,82%, iar Londra cu 1,44%. Nici Wall Street nu a scăpat, unde S&P 500 a cedat 1,51%, Dow Jones 0,96%, iar Nasdaq 2%.
Panică în toată regula.
Temerile privind inflația au împins randamentele titlurilor de stat la niveluri record. Bundul german pe zece ani a urcat la 3,03%, cel mai ridicat nivel din 2011, iar randamentul titlurilor de stat americane pe zece ani a atins maximul din iulie 2025, la 4,39%. Fatih Birol, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că piețele subestimează situația, catalogând războiul drept „cea mai mare amenințare la adresa securității energetice globale din istorie”.
Lista lui Trump: 5 obiective majore în Iran
Iar mesajul lui Donald Trump, postat vineri pe platforma sa Truth Social și preluat de Casa Albă, detaliază fără ocolișuri prioritățile militare ale Statelor Unite. Președintele american susține că SUA „se mișcă liber” în jurul Iranului și că „nu dorește un armistițiu”.
„Suntem foarte aproape de a ne atinge obiectivele, în timp ce luăm în considerare reducerea amplului nostru efort militar din Orientul Mijlociu în ceea ce privește regimul terorist din Iran:
- 1. Degradarea completă a capacității de rachete a Iranului, a lansatoarelor și a tuturor elementelor aferente lor,
- 2. Distrugerea bazei industriale de apărare a Iranului,
- 3. Eliminarea marinei și forțelor aeriene ale Iranului, inclusiv a armamentului antiaerian,
- 4. Nepermiterea niciodată ca Iranul să ajungă măcar aproape de capacitatea nucleară și menținerea permanentă a unei poziții în care Statele Unite ale Americii pot reacționa rapid și puternic la o astfel de situație, dacă aceasta ar lua loc,
- 5. Protejarea, la cel mai înalt nivel, a aliaților noștri din Orientul Mijlociu, inclusiv Israel, Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Kuweit și alții”, a transmis Donald Trump.
Strâmtoarea Ormuz, pasată altor națiuni
Dar ce se întâmplă cu Strâmtoarea Ormuz, ruta vitală prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial? Aici, liderul american are un mesaj clar. Responsabilitatea supravegherii și securizării va fi transferată altor națiuni care folosesc ruta.
„Strâmtoarea Ormuz va trebui să fie supravegheată și asigurată, dacă este necesar, de alte națiuni care o folosesc – Statele Unite nu! Dacă ni se va cere, vom ajuta aceste țări în eforturile lor privind Ormuz, dar nu ar trebui să fie necesar odată ce amenințarea Iranului este eradicată. Important, va fi o operațiune militară ușoară pentru ele. Vă mulțumesc că acordați atenție acestei chestiuni!” a scris președintele SUA.
Europa, în căutare de soluții energetice
Pe fondul crizei, capitalele europene caută soluții pentru a sprijini familiile și întreprinderile. La finalul summitului liderilor europeni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a arătat deschisă față de decretul italian privind facturile la energie. Până la urmă, miza este sistemul ETS (mecanismul european de permise pentru emisiile de CO2).
Italia solicită măsuri urgente pentru a reduce impactul acestor costuri, însă orice ajutor de stat trebuie autorizat în prealabil de Bruxelles. Revizuirea mecanismului ETS rămâne programată pentru iulie, pe agendă aflându-se volatilitatea prețurilor și extinderea cotelor gratuite pentru industriile mari consumatoare de energie.
