Bruxelles investighează ajutorul de stat de 3,2 miliarde euro pentru Cernavodă
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată privind sprijinul pe care România vrea să-l acorde pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă. Proiectul urmărește prelungirea duratei de viață a unității cu încă 30 de ani, menținând capacitatea de producție la 706 megawați.
Valoarea totală a investiției este estimată la 3,2 miliarde de euro.
Reactorul 1 a fost pus în funcțiune în 1996 și asigură în prezent aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al României. Întrucât în 2027 unitatea ar urma să ajungă la finalul duratei de viață estimate, modernizarea este considerată un pas important pentru securitatea energetică a țării și pentru atingerea țintelor de decarbonizare. Împreună, cele două reactoare de la Cernavodă produc circa 20% din electricitatea țării.
Patru măsuri de sprijin sub lupa Comisiei
România a notificat Comisia în ianuarie 2026 despre planul său de a sprijini proiectul. Beneficiarul direct este Compania Națională Nuclearelectrica S.A. (SNN), operatorul centralei, deținut majoritar de statul român. Ajutorul public pe care Guvernul intenționează să-l acorde vine sub patru forme distincte.
Mai exact, pachetul de sprijin include un grant direct în valoare de 600 de milioane de euro și garanții de stat pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea lucrărilor. Pe lângă acestea, statul propune un contract bidirecțional pentru diferență (CfD) cu o durată de 30 de ani, menit să asigure venituri stabile, și un mecanism de protecție în cazul unor modificări legislative neprevăzute.
Bruxelles are îndoieli privind concurența și proporționalitatea
Deși oficialii de la Bruxelles recunosc că proiectul este necesar și facilitează dezvoltarea unei activități economice, aceștia au îndoieli cu privire la conformitatea deplină a măsurii cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia a decis, asa ca, să deschidă o investigație aprofundată pentru a clarifica mai multe aspecte.
Una dintre principalele preocupări vizează adecvarea și proporționalitatea pachetului de ajutor. Anchetatorii vor să stabilească dacă pachetul de măsuri nu este excesiv și dacă nu transferă prea mult risc către stat, în detrimentul stimulentelor pentru o operare eficientă a centralei.
Însă o altă problemă este legată de impactul asupra concurenței de pe piață. Comisia se teme că mai multe elemente ale contractului pentru diferență nu oferă stimulente eficace în materie de exploatare și întreținere. În etapa actuală, oficialii europeni nu pot concluziona că există suficiente garanții care să împiedice transferul ajutorului către consumatori sau anumiți participanți la piață.
Investigația va verifica și conformitatea cu alte dispoziții ale legislației UE, în special cu principiile care guvernează schemele de sprijin de tip CfD, prevăzute în Regulamentul privind energia electrică.
„În prezent, Comisia își va continua investigația pentru a stabili dacă preocupările sale inițiale sunt sau nu confirmate. Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate posibilitatea de a prezenta observații, fără a aduce însă atingere rezultatului investigației”, se arată în informarea transmisă de Comisia Europeană.
