Din ce cauză, şefa Picturehouse cere regizorilor să reducă durata filmelor?
Clare Binns, directorul lanțului de cinematografe Picturehouse Cinemas, a solicitat regizorilor să scurteze durata producțiilor cinematografice pentru a permite un număr mai mare de proiecții, afirmă Bravonet.
Care este avertismentul pentru regizori?
Directoeul Binns, distinsă cu un premiu BAFTA pentru contribuția sa în industrie, a afirmat că filmele cu o durată excesivă limitează numărul de proiecții zilnice.
Într-un interviu citat de Bravonet, Binns a transmis un mesaj clar cineaștilor:
În opinia sa, „Scurtați filmele dacă vreți să mai prindeți loc în program”. Această solicitare vine într-un context în care durata filmelor a crescut, iar cinematografele se confruntă cu dificultăți în atragerea publicului.
„Dacă își doresc filmele în cinematografe, oamenii trebuie să se simtă confortabil cu timpul pe care îl alocă”, a adăugat Binns, subliniind importanța confortului publicului.
Succesul cu două tăișuri al filmelor lungi
Filme precum „Oppenheimer” al lui Christopher Nolan, care a generat încasări de aproape 730 de milioane de dolari și a obținut șapte premii Oscar, și „Avatar: The Way of Water”, cu încasări de 1,83 miliarde de dolari, ilustrează atât succesul, cât și provocările logistice. Durata lor înseamnă că pot fi proiectate o singură dată în intervalul de vârf, limitând vânzările de bilete.
Deși a fost un succes uriaș, „Oppenheimer” a demonstrat că filmele lungi pot fi dificil de programat. O singură proiecție pe seară înseamnă mai puține bilete vândute, chiar dacă sala este plină.
Eșecul filmelor prea lungi
Nu toate filmele lungi au succesul lui „Oppenheimer”. „Babylon”, cu o durată de 3 ore și 9 minute, a fost unul dintre cele mai mari eșecuri financiare din 2022, demonstrând că durata nu garantează succesul comercial.
Acest eșec subliniază importanța unui echilibru între viziunea artistică și cerințele publicului. Filmele prea lungi pot descuraja spectatorii și pot afecta negativ încasările.
Martin Scorsese, filme maraton
Martin Scorsese este cunoscut pentru filmele sale lungi, cel mai recent fiind „Killers of the Flower Moon” (2023), care durează 3 ore și 26 de minute. Acesta și-a depășit propriul record stabilit cu „Lupul de pe Wall Street” (3 ore).
Clare Binns a dezvăluit că le spune producătorilor să transmită regizorilor că filmele trebuie făcute pentru public, nu doar pentru ei înșiși. „Le spun producătorilor: Spuneți-i regizorului că faceți filmul pentru public, nu pentru regizori”, a explicat ea.
În plus, Binns consideră că multe filme ar putea fi îmbunătățite prin scurtare. „Există întotdeauna excepții, dar mă uit la o mulțime de filme și mă gândesc: Ați putea tăia 20 de minute din asta. Nu e nicio nevoie ca filmele să fie atât de lungi”, a adăugat ea.
Chiar și Leonardo DiCaprio, starul lui Scorsese, s-a întrebat dacă publicul mai are apetit pentru cinema după ce ultimul său film, deși lăudat de critici, nu și-a recuperat investiția.
Filmele lungi nu sunt o noutate
În timp, filmele lungi nu au fost un fenomen nou. „Pe Aripile Vântului” (1939) avea aproape 4 ore (3 ore și 58 de minute), iar „Ben-Hur” (1959) dura 3 ore și 32 de minute. Ambele au fost succese la vremea lor.
Diferența este că, în trecut, cinematograful era principala formă de divertisment. Acum, cinematografele concurează cu platformele de streaming, care oferă conținut nelimitat la cerere.
Niciun câștigător al Oscarului pentru Cel mai bun film din ultimii 20 de ani nu a avut sub 90 de minute, dar pragul de trei ore devine o barieră psihologică și economică.
Confortul spectatorului, cheia supraviețuirii cinematografelor
În prezent, se pune accentul pe confortul spectatorului care este un factor crucial pentru supraviețuirea cinematografelor. Oamenii trebuie convinși să iasă din casă, iar un film de peste trei ore reprezintă un angajament semnificativ.
Aşadar, „În timpul pandemiei, toată lumea s-a obișnuit să stea pe canapea și să se uitem la servicii de streaming. Dar asta se schimbă. Lucrăm cu platformele de streaming pentru a aduce oamenii înapoi în săli”, a precizat Binns.
Mesajul ei pentru regizori este clar: trebuie să aleagă între viziunea artistică fără limite și realitatea comercială a unei industrii care se luptă să rămână relevantă.
