Finlanda propune o reducere semnificativă a numărului de regiuni de sănătate
Un grup de experți din Finlanda a emis recent un raport care recomandă guvernului să reducă drastic numărul regiunilor care oferă servicii de sănătate și asistență socială. Acest document, publicat pe 10 decembrie 2025, sugerează comasarea celor 21 de regiuni existente într-un număr mai mic, între 6 și 11 unități administrative. Scopul acestei măsuri este de a răspunde problemelor financiare cronice și de a gestiona creșterea costurilor în sectorul serviciilor de sănătate.
### Ce conține raportul experților
Grupul de experți, format din profesori de la universități finlandeze și specialiști de la Institutul Național pentru Sănătate și Bunăstare (THL), a evaluat primele rezultate ale reformei din domeniul sănătății, care a fost implementată în ianuarie 2023. Potrivit raportului, restructurarea administrativă este crucială pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale reformei. În acest sens, experții subliniază importanța stabilirii unor criterii clare, operaționale și financiare, înainte de negocierile pentru formarea guvernului din primăvara anului 2027.
Raportul evidențiază, de asemenea, necesitatea unei colaborări mai strânse între ministerele responsabile. Consensul între ministere este esențial pentru a asigura o conducere strategică eficientă a regiunilor și pentru a îmbunătăți guvernanța la nivel central.
### Deficite bugetare alarmante
Regiunile de servicii sociale și de sănătate din Finlanda se confruntă cu deficit bugetar considerabil. Conform Băncii Centrale a Finlandei, în 2023, deficitul total al acestor regiuni a atins 1,7 miliarde de euro, echivalentul a 0,6% din PIB. Situația s-a deteriorat și în 2024, când deficitul a crescut la aproximativ 1,8 miliarde de euro. Regiunea Finlandei de Sud-Vest a raportat pierderi de 160 de milioane de euro, aproape dublu față de estimările inițiale.
Conform legislației în vigoare, regiunile sunt obligate să acopere deficitele acumulate până în anul 2026. Guvernul, condus de premierul Petteri Orpo, a alocat o finanțare suplimentară de 1,5 miliarde de euro pentru a sprijini regiunile în echilibrarea bugetelor.
### Servicii finanțate de stat
Un aspect important subliniat în raport se referă la clarificarea serviciilor de sănătate care vor fi finanțate din fonduri publice. Această decizie este deosebit de urgentă, având în vedere îmbătrânirea populației finlandeze. Conform Eurostat, proporția persoanelor de peste 65 de ani va crește de la 22% în prezent la 29% până în 2060. Această schimbare demografică va exercita o presiune suplimentară asupra bugetului de sănătate.
Finlanda cheltuie anual aproximativ 22 de miliarde de euro pentru servicii de sănătate și asistență socială, ceea ce reprezintă aproape 10% din PIB. Cheltuielile publice acoperă 80% din costurile totale ale sănătății, în timp ce plățile directe ale populației constituie 17%.
### O reformă cu provocări
Reforma sistemului de sănătate din Finlanda a fost în pregătire timp de două decenii și a fost implementată în ianuarie 2023. Aceasta a transferat responsabilitatea organizării serviciilor de sănătate de la cele 294 de municipalități la 21 de noi regiuni de bunăstare, plus orașul Helsinki. Reforma a fost considerată o schimbare administrativă majoră în istoria țării.
Implementarea a avut loc într-un context complicat, marcat de pandemia COVID-19, criza din Ucraina și datoria publică ridicată a Finlandei. Evaluările intermediare sugerează că reformele au avut rezultate mixte, cu îmbunătățiri în unele aspecte, dar și cu deficiențe în altele.
### Probleme în furnizarea serviciilor
Evaluarea efectuată a arătat că, deși disponibilitatea serviciilor a rămas relativ constantă, există disparități semnificative între regiuni. Calitatea și accesibilitatea serviciilor s-au îmbunătățit, dar nu în mod uniform. Profesorul Harri Jalonen, implicat în evaluare, a subliniat că în regiunile urbane în expansiune, îmbunătățirile nu au fost suficiente pentru a face față cererii crescânde.
### Recomandări pentru viitor
Experții sugerează modificări ale modelului de finanțare, pentru a încuraja măsuri preventive și cost-eficiente. Regiunile care acumulează noi deficite în 2025, dar care dispun de planuri detaliate aprobate, ar putea beneficia de o prelungire a termenului de acoperire a deficitului până în 2028. Pe termen lung, se propune creșterea responsabilității financiare a regiunilor, inclusiv posibilitatea de a percepe taxe locale.
Secretarul permanent al Ministerului Sănătății, Veli-Mikko Niemi, a afirmat că evaluarea constantă a implementării reformei este esențială. Reforma a schimbat modul în care serviciile de sănătate sunt organizate și finanțate.
### Direcții de viitor pentru Finlanda
Experții au identificat trei scenarii posibile pentru viitorul sistemului de sănătate din Finlanda. Acestea variază de la un statut de autonomie regional mai mare, la dezvoltarea modelului actual, până la o conducere mai strictă din partea guvernului central. Raportul subliniază necesitatea unei abordări sistematice care să depășească mandatele parlamentare, prin cooperarea între partidele politice.
Datoria publică a Finlandei a ajuns la 82,1% din PIB în 2024, depășind limitele impuse de Uniunea Europeană. Contextul economic dificil face ca deciziile legate de sistemul de sănătate să fie și mai urgente. Economia Finlandei a înregistrat stagnare în comparație cu alte state din zona euro, iar rata ocupării forței de muncă a scăzut semnificativ.
