Guvernul ia în calcul sesizarea CCR după ce ÎCCJ a dat în judecată Executivul pentru bugetul pe 2026

Guvernul analizează posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională pentru un conflict juridic cu Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce instanța supremă a dat în judecată Executivul și Ministerul Finanțelor în dosarul nr. 1844/2/2026, aflat la Curtea de Apel București. Litigiul vizează neplata sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante câștigate de magistrați în instanță.

În cifre, proiectul de buget pe 2026 prevedea inițial aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, cu circa 50% mai mult decât în anul anterior, iar o parte din bani urma să acopere aceste restanțe. Guvernul Bolojan a decis însă să mute fondurile suplimentare spre ajutoarele pentru pensionari și restanțele primăriilor, măsuri cerute de PSD, și a amânat unele plăți, redirecționând resurse către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.

Miza depășește disputa dintre două instituții. Dacă Guvernul este obligat să suplimenteze bugetul justiției pentru plata titlurilor executorii scadente în 2026, presiunea cade pe același buget care finanțează și alte obligații deja tensionate. În același moment, statul are o diferență bugetară de 4,8 miliarde de lei față de necesarul estimat de 8 miliarde de lei doar pentru angajamentul salarial din educație, asumat după greva din 2023.

Iar pentru sistemul judiciar, litigiul nu este unul contabil. Restanțele provin din decizii din 2023 prin care Înalta Curte și Parchetul General au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu aplicare retroactivă din 2018. Asta înseamnă că disputa privește drepturi salariale acumulate pe mai mulți ani, nu o cheltuială nou apărută în 2026.

Guvernul susține că instanța intră în zona de decizie a Executivului

Pe ordinea de zi a ședinței de Guvern a fost inclusă o informare despre acest litigiu, formulată explicit ca o acțiune prin care ÎCCJ urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului pentru titlurile executorii scadente în 2026.

Potrivit digi24.ro, documentul discutat în ședință arată că Executivul privește procesul ca pe o problemă de separație a puterilor în stat, nu doar de execuție bugetară. Aici apare și argumentul pentru o posibilă sesizare a CCR: Guvernul consideră că instanța nu poate dicta modul în care sunt împărțiți banii din bugetul general consolidat.

„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.

Argumentul are o consecință directă pentru restul bugetului public. Dacă o instanță poate forța Guvernul să mute bani spre un singur sector, atunci resursele pentru alte cheltuieli deja asumate, de la ajutoare sociale la plăți restante către administrațiile locale, ar trebui reașezate din mers. Exact aceasta este linia pe care Executivul încearcă să o ducă spre CCR.

ÎCCJ invocă titluri executorii neplătite de peste zece ani

Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, susține că neplata sumelor restante încalcă dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. În argumentația instanței, problema nu mai este doar una de oportunitate bugetară, ci de executare a unor drepturi deja recunoscute prin hotărâri.

Din acest punct, conflictul capătă și o miză instituțională. ÎCCJ acuză Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor. Cu alte cuvinte, dacă statul nu execută hotărâri definitive atunci când creditorii sunt chiar magistrații, mesajul public este că propriile decizii ale justiției pot rămâne fără efect ani la rând.

Dar nici una dintre părți nu discută, în informațiile făcute publice până acum, suma exactă care ar trebui achitată integral în 2026 pentru aceste restanțe. Acesta este unul dintre punctele care vor cântări politic și juridic, fiindcă diferența dintre o obligație suportabilă și una care mută masiv bani între capitole bugetare nu este una teoretică.

De ce acest conflict apare într-un moment atât de sensibil pentru finanțele statului

Procesul vine într-o perioadă în care presiunea pe buget este deja ridicată. Negocierile politice pentru formarea unui guvern stabil sunt blocate, iar capacitatea statului de a ține sub control finanțele publice și de a atrage fonduri din PNRR rămâne o temă centrală.

În acest cadru, decizia de a muta bani de la plata restanțelor magistraților spre ajutoare pentru pensionari și restanțele primăriilor arată ordinea de priorități stabilită de Guvernul Bolojan. Față de suma de 1,1 miliarde de lei folosită pentru pachetul de ajutoare sociale, miza celor aproape 5 miliarde de lei prevăzute inițial pentru ÎCCJ este de altă scară și explică de ce litigiul nu poate fi tratat ca un conflict administrativ obișnuit.

Și precedentul contează. O decizie favorabilă ÎCCJ ar întări ideea că obligațiile stabilite prin titluri executorii pot impune reașezări bugetare chiar împotriva opțiunii Guvernului. O decizie favorabilă Executivului ar întări libertatea acestuia de a prioritiza cheltuielile, inclusiv atunci când amână plăți deja recunoscute prin hotărâri.

Ce urmează după informarea discutată în ședința de Guvern

Pasul imediat este unul procedural și politic: Guvernul discută informarea privind litigiul cu ÎCCJ și analizează dacă transformă această poziție într-o sesizare către Curtea Constituțională. Formula înscrisă pe ordinea de zi indică limpede obiectul procesului.

„INFORMARE privind litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor (dosar nr.1844/2/2026, Curtea de Apel București) prin care se urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026”.

Dacă sesizarea CCR va fi făcută, disputa se mută din zona unei acțiuni de plată într-un conflict constituțional între puteri ale statului. Deocamdată, dosarul nr. 1844/2/2026 rămâne la Curtea de Apel București, iar decizia politică aflată acum pe masa Guvernului este dacă lasă litigiul să curgă doar în instanță sau îl ridică și la nivel constituțional.