În România, prețurile carburanților au crescut, deși cotațiile petrolului sunt în scădere
Șoferii din România constată o majorare a prețurilor la carburanți, chiar dacă prețul petrolului a înregistrat scăderi la nivel global, conform datelor News24. Un plin de 50 de litri costă acum mai mult, ceea ce afectează bugetele consumatorilor într-o perioadă marcată de recesiune tehnică. Creșterea este pusă pe seama taxelor interne.
Cât de mari au fost majorările succesive la pompă?
În cadrul scumpirii, înregistrată la începutul săptămânii trecute, a generat presiuni suplimentare asupra șoferilor. În ianuarie, costul unui plin a crescut cu aproximativ 5 lei, iar majorările din februarie, deși mai mici, se resimt. Prețurile actuale indică o medie de 7,65 lei pentru un litru de benzină și 7,84 lei pentru un litru de motorină în marile orașe ale țării.
Un plin de 50 de litri ajunge la 382 de lei pentru benzină și 392 de lei pentru motorină
La jumătatea lunii ianuarie, prețurile erau de 7,58 lei pentru benzină și 7,77 lei pentru motorină în București. În prima lună a anului, prețul benzinei a crescut cu 1,5%, iar cel al motorinei cu 1,3%.
O tendință similară de creștere a fost observată și în Statele Unite, unde prețurile au crescut pentru a patra săptămână consecutiv la începutul lunii februarie. În SUA, însă, prețurile sunt mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, spre deosebire de situația din România.
Contraste pe piața carburanților
Evoluția prețurilor din România este diferită de cea a piețelor globale. Cotațiile petrolului au înregistrat o scădere săptămânală la finalul săptămânii trecute. Bloomberg relatează că traderii sunt îngrijorați de un posibil surplus de țiței și monitorizează negocierile dintre Statele Unite și Iran.
Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că ar putea prelungi discuțiile, ceea ce diminuează riscul unui conflict militar care ar afecta livrările. Agenția Internațională pentru Energie estimează că, în 2026, surplusul global de petrol va atinge 3,7 milioane de barili pe zi. Stocurile globale au crescut anul trecut în cel mai alert ritm de la pandemia din 2020.
Veniturile Rusiei din petrol și gaze s-au înjumătățit în ianuarie, ajungând la cel mai redus nivel din iulie 2020. Aceste evoluții ar trebui să conducă la scăderi de prețuri, însă situația nu se reflectă încă în România.
Taxele, factorul principal al prețurilor ridicate
Taxele impuse de stat sunt considerate principalul factor care determină prețurile ridicate din România. Acciza la carburanți a fost majorată de trei ori în ultimul an, la care se adaugă și creșterea TVA.
Din datele publicate de Comisia Europeană în Oil Bulletin, România se situează pe locul 11 în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețurile la carburanți. Un român plătește 1,52 euro pentru un litru de benzină, în timp ce un spaniol plătește 1,43 euro, un austriac 1,47 euro, iar un suedez 1,37 euro.
Toate aceste țări au o putere de cumpărare superioară României.
Prețul la pompă este alcătuit din costul țițeiului, costurile de rafinare și profitul, costurile de distribuție și marketing și taxele. În România, taxele influențează prețul final.
Impactul asupra economiei și a consumatorilor
Per total, majorarea prețurilor la carburanți are impact asupra economiei, determinând creșteri ale costurilor de transport și, implicit, ale prețurilor produselor. Această presiune suplimentară intervine într-un moment dificil, având în vedere recesiunea tehnică în care se află România.
În contextul socio-financiar, economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului, a declarat că recesiunea tehnică este o consecință a măsurilor fiscale adoptate anul trecut. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a atras atenția asupra scăderii cu 30% a consumului de alimente, ceea ce indică o reducere a cheltuielilor de către populație.
În acest context economic, costurile suplimentare pentru carburanți afectează capacitatea de consum. Situația a generat dezbateri, inclusiv propunerea ministrului Barbu de a plafona adaosurile comerciale și sugestia fostului președinte Traian Băsescu de a solicita intervenția FMI.
Rămâne de văzut dacă Guvernul va menține nivelul actual de taxare a carburanților, ținând cont de tendințele globale și de dificultățile cu care se confruntă cetățenii.
