luni, 08 iunie 2026 ☁️Columbus22°CNoros

Caută în Jurnalul Național

Economie

INS menţine estimarea privind contracţia economiei de 12,3%, în trimestrul II,

Ionut Badea · 08 septembrie 2020 · Actualizat: 06:51
PIB si e1473847529928

În al doilea trimestru al anului 2020, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o contracție reală de 12,3% față de primul trimestru al aceluiași an, conform datelor preliminare publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

Comparativ cu aceeași perioadă din 2019, PIB-ul a scăzut cu 10,5% în trimestrul II 2020, atât în termeni bruti, cât și ajustați sezonier. De asemenea, în prima jumătate a anului 2020, PIB-ul a fost cu 4,6% mai mic față de semestrul I 2019, în termeni bruti, și cu 3,9% în termeni ajustați sezonier.

Estimările pentru PIB-ul ajustat sezonier în trimestrul II 2020 indică o valoare de 238,502 miliarde de lei la prețuri curente, ceea ce reprezintă o scădere reală de 12,3% față de trimestrul I 2020 și de 10,5% față de trimestrul II 2019.

BCE menține dobânzile constante datorită rezilienței economiei din zona euroRecomandăriBCE menține dobânzile constante datorită rezilienței economiei din zona euro

În termeni reali, PIB-ul estimat pentru prima jumătate a anului 2020 a fost de 510,496 miliarde de lei, în scădere cu 3,9% față de semestrul I 2019.

Estimarea PIB-ului brut pentru trimestrul II 2020 a fost de 224,253 miliarde de lei, înregistrând o scădere reală de 10,5% comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Astfel, PIB-ul brut pentru semestrul I 2020 a fost de 440,219 miliarde de lei, cu o scădere reală de 4,6% față de semestrul I 2019.

Conform INS, aproape toate sectoarele economice au contribuit la declinul PIB-ului în prima jumătate a anului 2020 comparativ cu semestrul I 2019. Cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în industrie (-3,0%), care are o pondere de 19,3% în formarea PIB-ului, cu o reducere a volumului de activitate de 14,1%. De asemenea, sectorul activităților culturale și recreative, precum și reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii, au avut o contribuție negativă de -1,1%, cu o pondere de 2,8% și o scădere a volumului de activitate de 29,1%. Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, reparația autovehiculelor, transportul și depozitarea, precum și sectorul hotelier și de restaurante au contribuit cu -0,9%, având o pondere de 20,1% și o scădere a volumului de activitate de 4,8%.

Contracţia economiei româneşti în 2020 va fi de 5,2%, mai puţin severă decât estimările iniţialeRecomandăriContracţia economiei româneşti în 2020 va fi de 5,2%, mai puţin severă decât estimările iniţiale

Pe de altă parte, anumite sectoare au avut contribuții pozitive. Construcțiile au crescut cu +0,5%, având o pondere de 3,7% în formarea PIB-ului și o creștere a volumului de activitate de 15,5%. Sectorul informațiilor și comunicațiilor a crescut cu +0,7%, cu o pondere de 7,2% și o creștere a volumului de activitate de 12,1%. De asemenea, administrația publică, apărarea, asigurările sociale, educația, sănătatea și asistența socială au contribuit cu +0,2%, având o pondere de 16,6% și o creștere a volumului de activitate de 1,5%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 8,6% în formarea PIB-ului, au avut o contribuție negativă de -0,9%, volumul acestora reducându-se cu 9%.

În ceea ce privește utilizarea PIB-ului, scăderea a fost determinată în principal de cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor, care au scăzut cu 5,3%, contribuind cu -3,5% la declinul PIB-ului, conform INS.

Petrolul Brent depășește 96 de dolari. Risc de majorare a inflației globale.RecomandăriPetrolul Brent depășește 96 de dolari. Risc de majorare a inflației globale.

Pe componente, formarea brută de capital fix a avut o contribuție pozitivă de +1,2% la modificarea PIB-ului, datorită creșterii volumului său cu 5,8%. De asemenea, consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice a contribuit cu +0,9% la modificarea PIB-ului, având o creștere a volumului de 8,7%.

În ceea ce privește comerțul internațional, exportul net a avut o contribuție negativă de -2,3% la scăderea PIB-ului, ca urmare a unei reduceri de 15,1% a volumului exporturilor de bunuri și servicii, în timp ce importurile au scăzut cu 9,4%.