Legea ANI nu va fi promulgată deocamdată. Klaus Iohannis a trimis-o la CCR pentru două modificări

Noua lege privind Agenția Națională de Integritate nu va fi promulgată deocamdată.

Șeful statului a trimis sesizarea la CCR la trei zile după ce legea i-a fost transmisă spre promulgare, pe 7 august. România și-a asumat actualizarea legislației privind integritatea prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar nerespectarea jaloanelor din PNRR poate duce la pierderea de fonduri europene.

Modificări contestate de Administrația Prezidențială

Prima critică se referă la extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere la soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți în cazul președintelui, parlamentarilor, premierului și miniștrilor. Administrația Prezidențială susține că formula este neclară, deoarece nu stabilește criterii obiective precum durata relației, conviețuirea sau interdependența economică.

„Extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra acestei persoane, pentru simpla sa legătură afectivă cu un demnitar, reprezintă, în esență, o formă agravată a viciului deja constatat de Curte.”

În sesizarea trimisă la CCR, Administrația Prezidențială arată că extinderea răspunderii contravenționale la parteneri afectează dreptul la viață privată, deoarece persoanele vizate nu dețin funcții publice.

A doua obiecție privește schimbarea regimului sancțiunii pentru incompatibilitate. Cotroceniul contestă transformarea interdicției de a ocupa o funcție publică pentru o perioadă de până la trei ani într-un mecanism ce poate duce la încetarea unui mandat aflat în exercitare, invocând încălcarea principiului neretroactivității legii. În aceeași argumentație, Administrația Prezidențială susține că încetarea automată a unor mandate obținute prin alegeri ar afecta efectele votului exprimat de cetățeni.

Subiectul a fost relatat și de Antena 3, iar potrivit Mediafax, Administrația Prezidențială avertizează că o lege vulnerabilă constituțional poate fi desființată ulterior și poate crea un vid legislativ.

Cine este afectat de modificările contestate

Dacă legea ar rămâne în forma trimisă la promulgare, obligația de declarare a averii s-ar extinde la partenerii de viață ai președintelui, parlamentarilor, premierului și miniștrilor, pe lângă soț sau soție. Iar în materie de incompatibilitate, schimbarea contestată de președinte ar înăspri efectul sancțiunii până la încetarea unui mandat aflat deja în curs.

Jurnalul Național scria pe 10 august despre obligațiile legale care produc efecte atunci când statul activează mecanisme ce implică persoane din afara aparatului public. În cazul legii ANI, disputa ajunsă acum la CCR pornește de la extinderea unor obligații și consecințe asupra unor situații pe care Președinția le consideră neclare sau excesive.