Mănânci sănătos și tot nu scade burta. Ce rol au somnul sub 7 ore, stresul și postura

La masă, în bucătărie sau la birou, mulți oameni fac o socoteală simplă. Mănâncă mai atent, dar talia rămâne aproape la fel. Explicația poate fi alta decât dieta. Grăsimea abdominală poate persista din cauza stresului cronic, a somnului insuficient, a fumatului, posturii incorecte sau a unui microbiom intestinal dezechilibrat.

Consecința nu ține doar de aspect. Grăsimea viscerală, depozitată în jurul organelor interne, este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare și diabet. Asta schimbă miza discuției. Problema nu mai este doar cântarul, ci locul unde se depune grăsimea și efectele ei asupra sănătății.

Un prim factor este stresul prelungit. Acesta crește nivelul de cortizol, un hormon care stimulează pofta pentru alimente bogate în zahăr și grăsimi. Cortizolul favorizează și acumularea grăsimii în jurul taliei. Astfel, o alimentație corectă poate fi contracarată de episoade repetate de stres care împing organismul spre depozitare.

Și somnul scurt merge în aceeași direcție. Sub șapte ore pe noapte cresc secreția de grelină, hormonul foamei. În același timp, scade nivelul de leptină, hormonul sațietății. Sub acest prag, corpul primește semnale care favorizează acumularea de grăsime.

Ce se vede mai greu are adesea efectul mai mare

Un microbiom intestinal dezechilibrat este o altă explicație. Un astfel de dezechilibru poate genera inflamații în corp. Afectează felul în care organismul folosește insulina și influențează hormonii care controlează foamea. Nutriționiștii recomandă un consum zilnic de 25-30 de grame de fibre din fructe, legume, leguminoase și cereale integrale pentru a susține sănătatea intestinală.

Discuția despre grăsimea abdominală se oprește adesea la dietă și exerciții, deși CSID arată că tabloul este mai larg. Interesul pentru alimentație sănătoasă a crescut în ultimii ani în România, pe fondul ratelor ridicate de obezitate, dar factori precum somnul sau stresul rămân adesea în plan secund.

Și fumatul intră în această listă. Studiile arată că fumătorii, deși au frecvent o greutate corporală mai mică, tind să acumuleze mai multă grăsime viscerală în zona abdomenului. Diferența contează, fiindcă o greutate mai mică poate crea impresia falsă a unui risc redus.

Burta mai mare poate fi uneori și un efect de postură

Nu tot ce se vede în oglindă înseamnă automat mai mult țesut adipos. Umerii aduși în față și spatele arcuit pot slăbi musculatura și împinge abdomenul înainte. Așa apare impresia unei burți mai mari. Problema este dublă: uneori există grăsime reală, alteori aspectul este accentuat de postură.

La mișcare, specialiștii în fitness recomandă antrenamente de forță și exerciții compuse, precum genuflexiunile și flotările. Acestea sunt preferate în locul antrenamentelor foarte intense, mai ales în condiții de stres, pentru a accelera metabolismul fără a adăuga presiune suplimentară asupra organismului.

Miza de sănătate publică rămâne mare. Înțelegerea acestor cauze poate reduce riscul populației de a dezvolta diabet și boli cardiovasculare. Aceste afecțiuni apasă deja pe sistemul medical din România, iar grăsimea viscerală este forma de depozit care leagă cel mai clar talia de aceste riscuri.