În lume, Burnout-ul este tot mai des întâlnit în societatea modernă, fiind un sindrom care apare ca un răspuns la stresul cronic, în special cel profesional. Dacă oboseala devine constantă, dacă apar frustrări frecvente, greșeli repetitive și senzația de blocaj într-un ciclu de neproductivitate, poate fi un semnal de alarmă că este momentul să cerem ajutor medical.
Această afecţiune „Apare la intelectuali, la persoanele expuse unui stres intelectual cronic”
Profesor doctor Vlad Ciurea a explicat, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate de la Antena 3 CNN, cum este afectat creierul nostru într-o astfel de situație și ce măsuri putem lua pentru a preveni epuizarea totală.
În opinia specialistului, burnout-ul a fost recunoscut oficial în lumea științifică abia în ultimii 10 ani, deși înainte era considerat o simplă nevroză profesională cauzată de suprasolicitare. Acest fenomen afectează în special persoanele care depun un efort intelectual constant, iar principalele simptome includ incapacitatea de a mai procesa corect informațiile, dificultăți în luarea deciziilor și o oboseală cronică ce duce la o scădere drastică a performanței.
„Apare o oboseală profundă și o non-funcționare a creierului”
În explicaţiile sale, „Apare la intelectuali, la persoanele expuse unui stres intelectual cronic. Nu mai procesezi informațiile corect, nu mai dai răspunsuri corecte, apare o oboseală profundă și o non-funcționare a creierului”, spune prof. dr. Vlad Ciurea.
Burnout-ul are efecte fizice directe asupra organismului
Pe lângă impactul psihologic, burnout-ul are efecte directe asupra organismului. Expunerea îndelungată la stres determină secreția excesivă de cortizol, ceea ce poate duce la o dereglare majoră a întregului sistem.
Astfel, „Dintr-o dată constați că nu mai reușești să faci ceea ce făceai în fiecare zi. Organismul, în fața unui stres cronic, secretă cortizol, ceea ce duce la o dereglare totală. Totul este să prevenim această epuizare și să facem tot posibilul ca această boală a secolului XXI să nu ne afecteze și pe noi.”
8 ore de muncă, 8 ore de odihnă și 8 ore destinate activităților administrative și timpului liber
Pentru a preveni burnout-ul, medicul recomandă o metodă simplă, dar eficientă, aplicată cu succes în țările occidentale: regula lui 8. Acest principiu, adoptat de germani, presupune o împărțire echilibrată a timpului: 8 ore de muncă, 8 ore de odihnă și 8 ore destinate activităților administrative și timpului liber. „Cea mai simplă prevenție este cea a nemților, care folosesc regula lui 8. Atunci totul este echilibrat, iar ei respectă acest principiu cu strictețe”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea.
Pe lângă această regulă, specialistul recomandă și câteva măsuri simple, dar esențiale, pentru reducerea stresului și menținerea sănătății mentale. Este important ca, pe parcursul zilei de muncă, să facem mici pauze, să ne ridicăm de la birou și să ne deconectăm pentru câteva minute.
În recomandarea sa, „Dacă sunteți într-o corporație, opriți-vă măcar 10 minute la fiecare oră, ridicați-vă, uitați-vă afară, luați o gură de aer. Nu rămâneți fixați în calculator.”
De asemenea, după terminarea programului, este recomandat să evităm tranziția bruscă de la muncă la alte activități solicitante și să includem puțină mișcare în rutina zilnică.
Aşadar, „Dacă simțiți că vă scade performanța intelectuală, luați o pauză. La finalul zilei de lucru, nu vă grăbiți să intrați în mașină și să mergeți direct la masă. Dacă puteți, faceți câțiva pași pe jos.”
Sursa – www.antena3.ro
