Mungiu, avertisment la întoarcerea de la Cannes. Infrastructura culturală, ignorată.
Regizorul Cristian Mungiu s-a întors duminică în București cu al doilea trofeu suprem de la Festivalul de Film de la Cannes, obținut pentru producția „Fjord”. Această performanță rară în cinematografia mondială îl plasează în rândul unor cineaști de calibrul lui Francis Ford Coppola sau Michael Haneke.
Contrastul dintre succes și infrastructură
Cum se traduce însă acest succes internațional în realitatea culturală autohtonă? Dincolo de aplauzele din aeroport, victoria de pe Croazetă expune din nou falia adâncă dintre performanța individuală a artiștilor și inerția instituțională a statului român. Miza reală a acestui moment nu este doar o nouă statuetă în vitrina cinematografiei, ci supraviețuirea unui sistem de finanțare care ignoră propriile legi, lăsând creatorii fără infrastructură de bază.
Au trecut aproape două decenii de când Mungiu așeza România pe harta mare a filmului mondial cu pelicula „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, premiată în 2007. De atunci și până astăzi, cinematografia românească și-a consolidat un stil minimalist și tăios, recunoscut global. Iar lucrurile stau puțin diferit când ne uităm la sălile de proiecție de acasă, care au dispărut una câte una într-o tranziție nesfârșită.
RecomandariInfrastructura a cedat după 10 minute de ploaie. Ce avertisment oficial vizează marile orașeUn apel direct către autorități
Juriul ediției din 2026 a recompensat filmul „Fjord” tocmai pentru forța emoțională și realismul poveștii. Așa cum arată informațiile publicate de Cancan, regizorul a fost primit cu entuziasm la sosirea în țară, dar discursul său a tăiat rapid elanul festiv al oficialităților.
Realitatea din teren vorbește de la sine.
Mungiu a refuzat festivismul steril, solicitând aplicarea legislației în vigoare privind contribuția Loteriei Române la bugetul Centrului Național al Cinematografiei.
„Viața acestui film abia începe cu acest Palme dOr. Avem niște șanse la Oscar. Sper ca filmul să fie susținut de distribuitorul american și de noi, din România. Am niște așteptări care nu se leagă de filmul meu. Eu am rugămintea și pretenția ca statul român să dea mai mult înapoi culturii și cinematografiei, pentru că noi am făcut partea noastră.” – Cristian Mungiu, regizor
Ce urmează pentru filmul românesc
Dincolo de aprecierile criticilor internaționali, care au descris pelicula drept una dintre cele mai puternice ale anului, problema distribuției naționale rămâne acută. Dar lipsa spațiilor adecvate transformă orice lansare majoră într-un efort logistic uriaș.
„E un pic stânjenitor că, la 20 de ani după primul Palme dOr, ne întoarcem acum și încă nu avem o sală de premieră unde să prezentăm acest film în București. Noi nu putem să facem ceva, avem nevoie ca statul să ne ajute. Îmi doresc ca statul să își aplice propria lege, pentru că dacă fondul de la loterie ar contribui la cel al CNC, cum este legal, noi nu am mai avea probleme de finanțare. Îmi doresc doar să își facă treaba. Medalii și decorații am deja o valiză de data trecută, îmi ajung, mulțumesc.” – Cristian Mungiu, regizor
Mingea este acum în terenul decidenților guvernamentali, care trebuie să clarifice aplicarea cotei din loterie pentru fondul cinematografic. Până la campania pentru premiile Oscar, rămâne neclar dacă publicul din Capitală va avea o sală de premieră conformă în care să poată viziona producția care a cucerit din nou Europa.
RecomandariAvertisment de la Cannes despre trei lideri mondiali. Ce a cerut un mare regizor europenilor
