O sărbătoare eliminată aduce Danemarcei 400 de milioane de euro pentru apărare

Guvernul danez a decis să elimine o sărbătoare religioasă veche de aproape 340 de ani, o măsură care aduce anual la bugetul de stat circa 400 de milioane de euro. Banii sunt destinați creșterii bugetului pentru apărare. Exemplul lor ridică o întrebare la nivel european: cât costă, de fapt, o zi liberă?
O decizie de 3 miliarde de coroane
Danemarca a renunțat la „Marea Zi a Rugăciunii”, o sărbătoare cu o tradiție considerabilă. Decizia, luată în 2023, a intrat în vigoare efectiv din anul 2024. Nu e o decizie luată la întâmplare. Autoritățile de la Copenhaga estimează că eliminarea acestei zile libere aduce în plus la buget aproximativ 3 miliarde de coroane daneze pe an.
Suma este echivalentul a 400 de milioane de euro. Iar destinația banilor este una cât se poate de clară: creșterea bugetului pentru apărare, astfel încât Danemarca să atingă ținta NATO de 2% din Produsul Intern Brut.
Impactul real asupra PIB-ului
Economiștii au încercat să pună în cifre concrete impactul zilelor libere. Un studiu realizat de Lucas Rosso și Rodrigo Wagner, care a analizat date din aproximativ 200 de țări între anii 2000 și 2019, a ajuns la o concluzie interesantă. fiecare zi liberă suplimentară reduce producția anuală cu aproximativ 0,08% din PIB.
Efectul este, la prima vedere, mai mic decât s-ar crede. Asta pentru că unele sectoare, precum turismul sau restaurantele, chiar beneficiază de pe urma creșterii consumului în aceste zile. Lucrurile stau însă puțin diferit în industrie și producție.
Aici oprirea activității reduce direct volumul de bunuri fabricate.
Dar stai puțin, chiar așa de simplu să fie calculul? Se pare că da, cel puțin în sectoarele unde producția e direct cuantificabilă.
Harta europeană a zilelor libere
Numărul sărbătorilor legale diferă mare de la o țară la alta în Europa. În fruntea clasamentului se află Lituania și Cipru, fiecare cu câte 15 zile libere oficiale pe an. La polul opus, Germania are doar nouă sărbători naționale, e drept că unele landuri (statele federale) adaugă zile suplimentare la nivel local.
După eliminarea unei sărbători, Danemarca a rămas acum cu zece zile libere pe an. Asta o plasează sub media europeană, care este de aproximativ 11,7 zile. Diferența poate avea efecte economice vizibile. Teoretic, un stat cu 15 zile libere poate pierde cu circa 0,48% din PIB mai mult față de unul cu doar nouă.
Nu totul se rezumă la productivitate
Economiștii avertizează însă că zilele libere nu pot fi privite doar ca o simplă pierdere de productivitate. V-ați gândit vreodată că un angajat obosit este un angajat ineficient? Studiile arată că perioadele de odihnă pot crește eficiența pe termen lung. Ba chiar mai mult, în anii cu mai multe sărbători legale se înregistrează și mai puține accidente de muncă.
Dincolo de cifre, sondajele indică niveluri mai ridicate de satisfacție și bunăstare în rândul populației. Din acest motiv, niciun guvern european nu ia în calcul, cel puțin pentru moment, eliminarea pe scară largă a zilelor libere. Dezbaterea rămâne un echilibru între necesitatea productivității economice și calitatea vieții.









