Oceanele ”ascund” 150 milioane de tone de plastic
Fiecare individ de pe planetă ingerează săptămânal aproximativ cinci grame de plastic, provenind din aer, apă sau alimente. În prezent, se estimează că oceanele conțin în jur de 150 de milioane de tone de plastic. Din acest motiv, Uniunea Europeană a decis, începând cu iulie 2021, să interzică anumite produse din plastic utilizate frecvent, conform unei analize realizate de Deloitte România, publicată recent.
„Fiecare locuitor al globului consumă săptămânal cinci grame de plastic prin intermediul aerului, apei sau alimentelor. Problema poluării apelor marine cu plastic este deja bine cunoscută, iar cantitatea de plastic acumulată în oceane este estimată la aproximativ 150 de milioane de tone. Deși efectele nu sunt întotdeauna vizibile, plasticul ajunge în organismul nostru. Acest lucru se întâmplă deoarece animalele marine confundă fragmentele de plastic cu hrana, iar ulterior, acestea ajung pe mesele noastre. De asemenea, particule mici de plastic sunt prezente în aer, apă și diverse alimente. Aceste aspecte au dus la inițierea unei mișcări globale pentru a combate această problemă, iar Uniunea Europeană se află în fruntea acestei inițiative”, subliniază sursa citată.
Experții de la Deloitte subliniază că Uniunea Europeană a implementat, începând cu 3 iulie 2021, o interdicție asupra comercializării anumitor produse din plastic, inclusiv tacâmuri de unică folosință, bețișoare pentru urechi, paie și recipiente din polistiren expandat pentru fast-food și băuturi.
„Este evident că o interdicție bruscă a tuturor produselor din plastic ar afecta semnificativ stilul de viață al cetățenilor europeni. Având în vedere acest aspect, dar și necesitatea de a reduce poluarea, Consiliul UE a optat pentru o abordare graduală, concentrându-se pe diminuarea consumului anumitor produse din plastic. Printre companiile afectate se numără cele din sectorul fast-food, industria tutunului și producătorii de băuturi carbogazoase sau apă îmbuteliată”, conform analizei Deloitte.
O altă măsură complementară vizează obligațiile de colectare. Producătorii vor trebui să asigure, până în 2025, colectarea anuală a cel puțin 77% din greutatea sticlelor PET și reciclarea a minimum 25% din aceste produse. În România, până în 2029, se preconizează o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor PET și o reciclare de minimum 30% până în 2030. Aceste obiective sunt, fără îndoială, ambițioase.
De asemenea, un producător de produse din plastic de unică folosință din Germania care dorește să vândă în România trebuie să desemneze un reprezentant local responsabil. Este recomandat să se încheie un contract de transfer de responsabilitate între nerezidentul german și o organizație care se ocupă cu obligațiile de răspundere extinsă a producătorului (OIREP).
În ceea ce privește România, analiza Deloitte evidențiază intenția autorităților de a modifica practicile actuale legate de produsele și ambalajele din plastic de unică folosință.
„Se observă deja efectele unor măsuri implementate de autoritățile române. De exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subțire sunt interzise la vânzare. Se promovează reutilizarea pungilor din plastic și înlocuirea acestora cu alternative biodegradabile. De asemenea, este încurajată tendința lanțurilor de magazine și restaurantelor de tip fast-food de a înlocui paiele și caserolele din plastic cu variante din carton sau alte materiale biodegradabile. Astfel, se conturează o intenție clară de a schimba practicile actuale, tendință ce va câștiga avânt atât în România, cât și la nivel global. Este esențial ca efectele acestor măsuri să devină vizibile cât mai curând. Totuși, o problemă locală care va persista este lipsa educației civice. Nu trebuie să ne propunem imediat să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate, unde orașele au zero deșeuri, dar putem începe cu un efort minim: aruncarea deșeurilor în coșurile de gunoi”, explică Adrian Teampău, director Taxe Indirecte la Deloitte România.
Pe 21 mai 2019, Consiliul Uniunii Europene a adoptat noi reglementări privind articolele din plastic de unică folosință, având ca scop reducerea deșeurilor marine din plastic.
Aceste reglementări interzic anumite articole din plastic de unică folosință pentru care există alternative disponibile, cum ar fi bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele și recipientele din polistiren expandat. De asemenea, se adoptă măsuri pentru reducerea consumului de recipiente pentru alimente și pahare din plastic, precum și cerințe de etichetare specifică pentru anumite produse.
În plus, vor fi implementate scheme de răspundere extinsă a producătorilor pentru a acoperi costurile de eliminare a deșeurilor, aplicabile unor produse precum filtrele de tutun și echipamentele de pescuit.
Uniunea Europeană își propune o colectare separată a sticlelor din plastic de 90% până în 2029 (77% până în 2025) și introducerea cerințelor de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și un obiectiv de a include 25% plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și 30% în toate sticlele din plastic începând cu 2030.
Statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune noua Directivă a Consiliului UE în legislațiile naționale.
Sursa: Financiarul.ro.
