Organizația Mondială a Sănătății susține că industria tutunului, alcoolului și alimentelor ultraprocesate exercită presiuni pentru a împiedica măsuri care pot salva vieți.
Contextul declarațiilor WHO
Industria alimentară, a tutunului și a alcoolului este acuzată de Organizația Mondială a Sănătății că se opune politicilor care ar putea îmbunătăți sănătatea publică. Conform WHO, aceste companii folosesc metode de lobby pentru a bloca sau întârzia legi precum majorarea taxelor sau restricțiile de marketing pentru tineri.
Declarația vine cu doar câteva zile înaintea unei reuniuni la nivel înalt a Organizației Națiunilor Unite, care va analiza problema bolilor cronice precum cancerul, diabetul, bolile de inimă sau astmul, afecțiuni ce provoacă 74% dintre decesele la nivel mondial. Acest subiect devine tot mai important, mai ales că progresul în combaterea acestor boli a încetinit în ultimii ani.
- Progresele în reducerea deceselor cauzate de boli cronice s-au diminuat recent.
- WHO estimează că majorarea taxelor pe produsele dăunătoare ar putea preveni 50 de milioane de decese premature în următorii 50 de ani.
Măsurile propuse și impactul așteptat
„Este inacceptabil ca interesele comerciale să profite de pe urma creșterii numărului de decese și boli”, a declarat dr. Etienne Krug de la WHO. El subliniază că guvernele trebuie să pună sănătatea oamenilor înaintea profiturilor companiilor.
Printre recomandările principale se numără creșterea prețurilor la tutun, alcool și băuturi zaharoase cu cel puțin 50% în următorii 10 ani. Această măsură ar putea avea un impact major asupra sănătății publice, dar și asupra finanțelor sistemului medical.
Beneficiile estimate de WHO
Conform calculelor Organizației Mondiale a Sănătății, aceste măsuri ar putea aduce 1 trilion de dolari pentru sistemele publice de sănătate în următorul deceniu. Fondurile obținute ar putea fi folosite pentru programe de prevenție și tratamente medicale accesibile pentru populație.
Reacțiile industriei la propunerile WHO
Reprezentanții companiilor vizate resping acuzațiile și spun că taxele nu sunt suficiente pentru a îmbunătăți sănătatea publică. UNESDA Soft Drinks Europe, asociația producătorilor de băuturi răcoritoare, a susținut că taxele pe băuturile zaharoase nu au dus la scăderea obezității în țări precum Marea Britanie.
„Este crucial să înțelegem comportamentele alimentare și stilul de viață în ansamblu și să analizăm tiparele de consum alimentar în Europa, nu să vizăm doar o singură categorie de produse”, a declarat Nicholas Hodac, directorul general al UNESDA.
- Unele studii arată că taxele pot reduce consumul în rândul grupurilor vulnerabile.
- În Mexic, introducerea unei taxe de 10% pe băuturile zaharoase a dus la o scădere a vânzărilor cu 12% în primul an.
Ce urmează pentru politicile de sănătate publică
Discuțiile de la summitul ONU vor fi un test important pentru voința politică a statelor. Rămâne de văzut dacă țările vor reuși să reziste presiunii exercitate de marile companii sau dacă interesele economice vor continua să influențeze deciziile privind sănătatea publică.
Este clar că dezbaterea dintre sănătatea publică și interesele comerciale va rămâne un subiect important pe agenda globală în anii următori. În acest context, fiecare persoană va trebui să fie mai atentă la alegerile făcute pentru sănătatea proprie, într-un mediu unde produsele dăunătoare sunt tot mai prezente.
