Prof. univ. dr. Dan ARMEANU (ASE) – Impactul COVID – 19 asupra piețelor de capital

Pandemia COVID-19 a avut un impact profund asupra economiei globale, efectele sale fiind de durată și variind în funcție de evoluția situației sanitare în viitor.

Estimările instituțiilor financiare pentru creșterea economică globală în 2020 au fost revizuite drastic, de la o prognoză inițială de peste 3% la o contracție estimată de aproximativ 4,9% în luna iunie. Aceasta scădere a fost cauzată de întreruperea semnificativă a producției, de problemele din lanțurile de aprovizionare și distribuție, precum și de dezechilibrele apărute atât pe partea de cerere, cât și pe cea de ofertă, în contextul incertitudinilor economice pe termen scurt și mediu.

Conform estimărilor din iunie 2020, PIB-ul real al țărilor din Europa Centrală și de Est ar putea scădea cu 5,8%, în timp ce țările din Europa de Vest ar putea înregistra o contracție mai severă de 10,2%, similară cu prognoza de 8% pentru Statele Unite.

RecomandăriProf. univ. dr. Ștefan Daniel Armeanu, vicepreședinte A.S.F.: Contribuția pensiilor private la dezvoltarea economică

Impactul asupra PIB-ului este resimțit pe scară largă, atât în economiile dezvoltate, cât și în cele emergente, având în vedere interconectivitatea acestora prin comerțul internațional și transporturi. Această situație a fost agravată de o scădere abruptă a investițiilor și consumului la nivel național. Evaluarea impactului se bazează pe datele inițiale, fără a lua în considerare riscurile unui nou val de infecții în toamna acestui an.

Primele semne ale crizei COVID-19 au apărut în China la începutul anului, când numărul cazurilor a crescut rapid, atingând un vârf, urmat de o scădere semnificativă. Graficul evoluției cazurilor din China prezintă o formă de V inversat, așa cum se poate observa în graficul 1.

RecomandăriExamenul de Rezidențiat pentru Medicii Stomatologi: Schimbări Cheie în Predictibilitate și Impactul Asupra Viitorului Profesional

De asemenea, coeficientul de corelație dintre principalii indici bursieri de pe piețele internaționale și numărul de cazuri noi din China a fost negativ, cu o valoare absolută de peste 0,8, evidențiind o relație inversă puternică între evoluția pandemiei și piețele financiare. Astfel, graficul piețelor financiare are o formă de V, simetric față de cel al cazurilor COVID din China.

Piețele internaționale de capital au reacționat rapid la știrile despre răspândirea virusului începând cu luna februarie, înregistrând o scădere de aproximativ 35% în câteva săptămâni, pe măsură ce numărul cazurilor creștea, inițial în China și apoi în Europa și SUA. Reacțiile investitorilor au generat o volatilitate ridicată, în special în primele zile de la extinderea virusului dincolo de granițele Chinei, în contextul măsurilor de lockdown și distanțare socială.

Ulterior, piețele de capital au experimentat o recuperare rapidă în formă de V în următoarele două luni, cu o creștere de aproximativ 85%, susținută de programele guvernamentale de sprijin și stimulentele monetare, pe fondul scăderii numărului de infecții cu COVID-19.

RecomandăriCare este opinia profesorului ASE, Cristian Păun despre impactul salariului minim în realitatea economică?

Investitorii au reacționat emoțional, amplificând volatilitatea; orice veste pozitivă a dus la creșteri nejustificate pe termen lung, având în vedere că măsurile implementate nu au avut timp să producă efecte cuantificabile. De exemplu, anunțul din iunie privind creșterea vânzărilor cu amănuntul în SUA a generat o reacție pozitivă pe burse, cu un avans de aproximativ 4%. Această creștere a încrederii investitorilor a dus la o recuperare rapidă, susținută de reacțiile guvernelor, care au aplicat lecțiile învățate din criza din 2008.

Evoluția în formă de V a piețelor bursiere subliniază decuplarea acestora de economiile reale, acest fenomen fiind evident în perioada de recuperare, influențată de factori emoționali care nu au legătură cu fundamentele economice. Această tendință ar putea să se repete, având în vedere efectele de runda a doua, deoarece incertitudinile legate de evoluțiile economice viitoare persistă, inclusiv riscurile unui posibil al doilea val al pandemiei.

Recuperarea în formă de V a piețelor de capital a fost evidentă prin scăderile semnificative ale indicilor bursieri, urmate de o revenire rapidă:

-S&P 500 a atins 3.380 de puncte pe 14 februarie, scăzând la 2.237 puncte pe 23 martie, o pierdere de 34%, urmată de o revenire la 3.232 puncte la începutul lunii iunie, recuperând astfel aproape 90% din pierderi.

–Dow Jones Industrial Average (DJIA) a depășit 29.000 de puncte la începutul lunii februarie, scăzând la puțin peste 18.000 de puncte în martie, o pierdere de aproximativ 36%, urmată de o recuperare de peste 90% la începutul lunii iunie, când indicele a atins 27.000 de puncte.

-NYSE Composite Index a înregistrat 14.000 de puncte la începutul lunii februarie, scăzând la puțin peste 9.000 de puncte în martie, o pierdere de aproximativ 40%, urmată de o revenire la 12.600 de puncte la începutul lunii iunie, recuperând 90%.

–FTSE 100 a pierdut 34% în martie comparativ cu februarie, scăzând de la 7.300 puncte la 4.900 puncte, recuperând peste 80% până în luna iunie, când a atins 6.400 puncte. Indicele DAX a avut o evoluție similară, scăzând cu 38% în martie față de februarie, de la 13.700 puncte la 8.500 puncte, pentru a recupera mai mult de 80% la începutul lunii iunie, atingând 12.000 de puncte.

–BET a urmat aceeași tendință, scăzând cu aproximativ 30% în martie, urmat de o recuperare de peste 80%, pe fondul scăderii numărului de infecții cu COVID-19.

Indicele de volatilitate VIX, cunoscut și sub numele de indicele fricii, a atins 82 pe 16 martie 2020, o valoare comparabilă cu cea din octombrie 2008 (80). O valoare a VIX de peste 30 indică îngrijorări semnificative ale investitorilor cu privire la evoluțiile pe termen scurt ale piețelor de capital din SUA, reflectând un risc crescut asumat de aceștia.

Numărul de cazuri de COVID-19 din China a influențat semnificativ evoluția piețelor internaționale în perioada de vârf a pandemiei. Astfel, între indicele S&P 500 și numărul de cazuri noi din China s-a observat o corelație negativă puternică, cu un coeficient de -0,87. Creșterea numărului de infecții în China a dus la o scădere a indicelui S&P 500, iar revenirea acestuia la valorile anterioare crizei a avut loc pe măsură ce numărul de cazuri a scăzut.

În același timp, corelația dintre indicele S&P 500 și numărul de cazuri din SUA, prezentată în graficul 4, este negativă, dar cu o valoare de -0,46, ceea ce sugerează că bursa din SUA a anticipat perspectivele negative și a reacționat la primele semne de creștere a cazurilor în China, evoluția pandemiei în SUA nefiind o surpriză care să provoace corecții majore de preț.

Pe piața locală, indicele BET a scăzut cu aproximativ 30% până la sfârșitul lunii martie, urmând tendințele principalelor piețe internaționale, precum S&P 500, DJIA, FTSE 100 și DAX, care au înregistrat scăderi de aproximativ 35%. Recuperarea pierderilor de 80%-85% a avut loc în următoarele două luni. În această perioadă, Bursa de la București a demonstrat o volatilitate ridicată, corelându-se atât cu numărul de cazuri noi, cât și cu reducerea activității economice în majoritatea sectoarelor.

O corelație negativă puternică de -0,81 a fost observată și între indicele BET și numărul de cazuri din China, așa cum se poate vedea în graficul 5.

Pe de altă parte, analiza corelației între indicele BET și numărul de cazuri din SUA, prezentată în graficul 6, arată o corelație negativă moderată de -0,46, care se diminuează pe măsură ce numărul de cazuri scade. Astfel, reacția bursei locale se aliniază tendințelor generale ale piețelor internaționale, care au reacționat la primele semne ale pandemiei în China, iar extinderea acesteia în SUA nu a mai fost o surpriză, efectele fiind deja absorbite de piețele de capital.

Influența numărului de cazuri din China sau din alte economii dezvoltate asupra piețelor de capital este confirmată și de testul Granger, care arată o cauzalitate unidirecțională puternică dinspre numărul de îmbolnăviri către indicii bursieri.

În concluzie, evoluția piețelor de capital a fost caracterizată printr-o formă de V, evidențiind o recuperare rapidă temporară, care nu reflectă fundamentele economice pe termen lung, subliniind decuplarea burselor de economia reală. Având în vedere impactul semnificativ al pandemiei asupra economiei și efectele de runda a doua, este probabil să asistăm la noi episoade de volatilitate crescută, cu scăderi și recuperări ale piețelor de capital. Analizele de corelație și cauzalitate confirmă că evenimentul care a generat o reacție puternică a burselor a fost evoluția pandemiei în China, în funcție de numărul de cazuri noi, acesta fiind un indicator al capacității virusului de a se răspândi rapid și de a afecta economiile care nu au fost afectate anterior de COVID-19.