Psihologii explică de ce optimiștii trăiesc mai mult și au mai mult succes
Persoanele optimiste sunt mai sănătoase, trăiesc mai mult și au mai mult succes în carieră. Însă această atitudine nu este neapărat înnăscută și poate fi cultivată prin exerciții concrete, explică mai mulți specialiști în psihologie.
Gândirea pozitivă este, de fapt, un obicei.
„Oamenii care gândesc optimist se așteaptă la un rezultat pozitiv într-o gamă largă de situații”, spune Astrid Schütz, profesoară la Catedra de Psihologie a Personalității de la Universitatea din Bamberg. Această perspectivă este modelată de obișnuință, iar viitorul pozitiv anticipat poate depinde sau nu de performanța proprie. Mai exact, optimiștii sunt capabili să își gestioneze slăbiciunile și să le accepte, adaugă Winfried Rief, profesor de psihologie clinică la Universitatea din Marburg. Ei înțeleg că un eșec punctual nu înseamnă că „întreaga lume este rea”.
Optimism funcțional versus optimism naiv
Cercetările fac o distincție clară între optimismul funcțional și cel naiv, sau defensiv. O persoană cu un optimism naiv poate subestima pericolele reale, presupunând că nu i se poate întâmpla nimic rău, și ar putea, de exemplu, să renunțe la casca de protecție când merge cu bicicleta.
Acest tip de atitudine poate fi riscantă, avertizează profesoara Astrid Schütz.
Pe de altă parte, un optimist funcțional privește viitorul cu încredere, dar acționează prudent pentru a contribui la îndeplinirea așteptărilor sale pozitive. Această abordare este legată direct de o sănătate mai bună, o speranță de viață mai mare și un succes profesional superior. „Se pare că persoanele care au o perspectivă pozitivă sunt capabile, si, să influențeze evenimentele care se desfășoară într-o direcție pozitivă”, arată Rief. De exemplu, cineva convins că va obține un loc de muncă va merge la interviu cu o atitudine mai bună, crescându-și astfel șansele de reușită.
Gândirea pozitivă se poate antrena
Deși există o componentă genetică, perspectivele optimiste pot fi dobândite și exersate. Potrivit lui Rief, copiii care au experiențe pozitive în anumite situații vor dezvolta așteptări pozitive și ca adulți în contexte similare. Pentru a schimba modul de gândire, oricine poate exersa schimbarea punctului de vedere și poate deveni mai atent la experiențele pozitive, oricât de mici.
Un instrument util este jurnalul de recunoștință, în care se pot nota seara lucrurile care au mers bine în timpul zilei și contribuția personală la acestea. Întâlnirile cu prieteni care transmit o stare bună sau practicarea unui sport sunt alte metode de a genera evenimente pozitive. „Studiile noastre au arătat că până și aceste lucruri mărunte au un efect”, subliniază Schütz.
Dar gestionarea gândurilor negative este la fel de importantă. Când apar, se poate repeta conștient „Stop” sau se pot vizualiza ca fiind „întemnițate”. Asta nu înseamnă ignorarea lor, ci alocarea unui timp pentru a le confrunta, altfel exercițiul nu are efect. Simpla suprimare a emoțiilor negative nu ajută. „Poți aprecia mai mult lucrurile pozitive atunci când percepi contrastul cu negativul”, explică Schütz.
Cea mai benefică abordare este menținerea unei perspective „ușor pozitive”. O echipă condusă de Schütz a analizat date de la elevi de clasa a cincea și a constatat că cei care se supraestimau ușor aveau o stare de bine mai bună. În schimb, o supraestimare semnificativă era dăunătoare pentru dezvoltarea competențelor. O atitudine ușor pozitivă ne face curajoși și capabili să acționăm, concluzionează profesoara: „altfel, nimeni nu ar începe o afacere și nu ar avea copii”.
