Riscurile neașteptate ale poluării aerului pentru sănătatea inimii

Un studiu recent efectuat pe un număr semnificativ de adulți, peste 11.000, a scos la iveală că expunerea prelungită la poluarea din mediul urban, chiar și la niveluri care respectă reglementările existente, este asociată cu forme mai severe de boală coronariană. Există diferențe notabile între impactul poluării asupra sănătății femeilor și bărbaților, ceea ce subliniază necesitatea unui studiu mai detaliat asupra acestui subiect.

Calitatea aerului pe care îl respirăm în orașe este adesea subestimată. Cercetările recente evidențiază o legătură clară între poluarea aerului și bolile cardiovasculare. Acest aspect devine tot mai urgent, având în vedere că poluarea aerului este o problemă de sănătate publică globală. Conform datelor Global Burden of Disease, în 2021 poluarea a fost responsabilă pentru aproximativ 2,46 milioane de decese cauzate de boli cardiovasculare.

Organizația Mondială a Sănătății clasifică poluarea aerului drept unul dintre cei mai importanți factori de risc de mediu pentru sănătate. Aceasta este implicată în apariția infarctelor miocardice și a accidentelor vasculare cerebrale. În zonele urbane, dioxidul de azot (NO2) și particulele fine (PM2.5) sunt indicatorii cei mai relevanți ai poluării.

Expunerea pe termen lung la aer poluat exercită o presiune considerabilă asupra inimii și vaselor de sânge. Noile cercetări subliniază gravitatea acestui impact, evidențiind necesitatea implementării unor politici publice care să îmbunătățească calitatea aerului.

Cercetătorii de la Universitatea din Toronto și de la University Health Network au realizat un studiu bazat pe datele a peste 11.000 de adulți care au fost supuși unor tomografii computerizate cardiace în perioada 2012-2023. Aceștia au evaluat expunerea individuală la PM2.5 și NO2, doi poluanți dăunători pentru sistemul cardiovascular. Prin corelarea adreselor pacienților cu datele privind calitatea aerului, au estimat nivelul de poluare la care fiecare persoană a fost expusă în decursul a zece ani.

Studiul s-a concentrat pe doi poluanți urbani frecvent întâlniți: PM2.5, care provin din gazele de eșapament, emisiile industriale și incendiile, și NO2, un gaz toxic rezultat în principal din arderea combustibililor fosili. Prin tomografia computerizată, cercetătorii au evaluat trei indicatori importanți ai bolii coronariene: scorul de calciu, cantitatea totală de placă ateromatoasă și îngustarea arterelor.

Rezultatele studiului, prezentate la Congresul anual al Societății de Radiologie din America de Nord, au confirmat că expunerea la poluarea aerului, chiar și la niveluri scăzute, este asociată cu o acumulare mai mare de placă în arterele coronare. Dr. Felipe Castillo Aravena, principalul autor al studiului, a subliniat că expunerea pe termen lung la poluare se corelează cu o boală coronariană mai extinsă, observabilă prin tomografie, atât la femei, cât și la bărbați. Totuși, efectele variază între cele două sexe, ceea ce sugerează că factorii biologici și sociali influențează modul în care poluarea afectează organismul.

Femeile expuse la PM2.5 au prezentat scoruri mai mari de calciu și îngustări mai severe ale arterelor. În cazul bărbaților, expunerea similară a fost asociată cu o cantitate mai mare de placă ateromatoasă. De asemenea, expunerea la NO2 a fost legată de boala coronariană pentru ambele sexe, ceea ce evidențiază necesitatea unor strategii personalizate pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.

Studiul a arătat că o creștere cu 1 microgram pe metru cub a expunerii la PM2.5 este asociată cu o creștere de 11% a depunerilor de calciu în arterele coronare. Probabilitatea de a dezvolta placă ateromatoasă a crescut cu 13%, iar riscul de boală obstructivă a arterelor coronare cu 23%. Aceste date sugerează că chiar și variațiile mici ale nivelului de poluare pot avea un impact semnificativ asupra sănătății inimii.

Dr. Kate Hanneman, vicepreședinte pentru cercetare la Universitatea din Toronto, a declarat că acest studiu este unul dintre cele mai mari care demonstrează legătura între expunerea pe termen lung la poluanți și indicatorii bolii coronariene. Aceasta subliniază importanța de a îmbunătăți calitatea aerului, având în vedere că bolile de inimă rămân principala cauză de deces la nivel global.

În concluzie, cercetătorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine mecanismele prin care poluarea afectează inima. Colaborarea între instituțiile de sănătate publică și rețelele de monitorizare a poluării este esențială pentru dezvoltarea de politici eficiente. Această cercetare deschide noi perspective asupra legăturii dintre mediu și sănătatea cardiovasculară, indicând nevoia urgentă de intervenții pentru un aer mai curat.