România ar putea deveni al treilea beneficiar al Fondului de tranziţie echitabilă
România are potențialul de a deveni al treilea beneficiar al Fondului de tranziție echitabilă, alături de Germania și Polonia, cu condiția să dezvolte proiecte adecvate pentru a accesa fondurile disponibile, conform consultanților de la EY România. Aceștia subliniază cum Pactul ecologic european poate transforma provocările în oportunități pentru țara noastră.
Fondul de tranziție echitabilă va oferi statelor membre granturi în valoare de 7,5 miliarde de euro, având o capacitate totală de finanțare estimată între 30 și 50 miliarde de euro, odată ce se vor integra și alte resurse din politica de coeziune sau fonduri naționale suplimentare.
Acest fond reprezintă unul dintre cei trei piloni ai Mecanismului de tranziție echitabilă, elaborat de Comisia Europeană pentru perioada 2021-2027. Ceilalți doi piloni includ o schemă de investiții dedicată, parte a programului InvestEU (anterior cunoscut sub numele de Planul Juncker), care vizează mobilizarea a aproximativ 45 miliarde de euro și atragerea de investiții private în domenii precum energia regenerabilă și transportul sustenabil. De asemenea, un nou mecanism de împrumut public, gestionat de Banca Europeană de Investiții (BEI), va mobiliza între 25 și 30 miliarde de euro pentru împrumuturi destinate sectorului public, cum ar fi investițiile în rețelele de termoficare sau renovarea clădirilor.
Transformarea economiei Uniunii Europene către un viitor mai sustenabil trebuie să se desfășoare treptat, implicând acțiuni concrete din toate sectoarele economice, în special în energie, transporturi, agricultură, construcții și industrii precum cimentul, siderurgia, tehnologia informației și comunicațiilor, textilele și chimia. Un accent deosebit se pune pe decarbonizarea sectorului energetic, având în vedere că producția și utilizarea energiei în diverse sectoare generează peste 75% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. În România, mixul energetic este diversificat, iar datele Agenției Europene de Mediu arată că, în 2016, resursele regenerabile reprezentau aproximativ 42% din producția brută de energie electrică, în timp ce cărbunele și lignitul constituiau 24%, energia nucleară 17%, iar gazul natural 15%. Având în vedere că aproape un sfert din producția de electricitate depinde de combustibili fosili, vor fi necesare investiții semnificative pentru a sprijini regiunile monoindustriale și carbonifere, cum ar fi Valea Jiului și Regiunea Oltenia, afectate de tranziția către o economie nepoluantă, afirmă Laura Ciobanu, manager în domeniul Schimbărilor Climatice și Sustenabilitate la EY România.
Consultanții subliniază că planurile României sunt strâns legate de obiectivele din Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice pentru perioada 2021-2030, aflat în dezbatere publică. Conform acestui document, România își propune să atingă o țintă de 30,7% pentru ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie.
În acest context, România ar putea deveni al treilea beneficiar al Fondului de tranziție echitabilă, alături de Germania și Polonia, cu condiția să dezvolte proiecte care să abordeze provocările sociale, economice și de mediu. Cele 757 milioane de euro estimate pentru România depind de capacitatea autorităților de a elabora planuri teritoriale de tranziție echitabilă, care trebuie aprobate de Comisia Europeană. Aceste planuri vor stabili liniile directoare ale procesului de tranziție până în 2030, în conformitate cu Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice și cu tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. De asemenea, pentru fiecare euro alocat din acest fond, România va trebui să utilizeze între 1,5 și 3 euro din resursele sale din Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European, completând resursele Uniunii cu o sumă din bugetul național, conform normelor politicii de coeziune, explică Ciobanu.
La nivelul Uniunii Europene, există deja șapte state membre care nu utilizează cărbune pentru producerea energiei electrice: Belgia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg și Malta.
Conform Institutului Național de Statistică (INS), în România, în decembrie 2019, numărul total de angajați din sectorul extracției cărbunelui era de 11.800. La aceștia se adaugă locurile de muncă din centralele care produc energie electrică și termică folosind cărbune ca materie primă.
Comisia Europeană a lansat, în decembrie 2019, Pactul Ecologic European, care vizează transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Acesta este un pachet ambițios de măsuri destinat să ajute cetățenii și companiile europene să beneficieze de tranziția către o economie verde și durabilă, acoperind toate sectoarele economiei, inclusiv transporturile, energia, agricultura, construcțiile și industriile precum siderurgia, cimentul, tehnologia informației și comunicațiilor, textilele și chimia.
Se estimează că atingerea obiectivelor actuale pentru 2030 în domeniul climei și energiei va necesita investiții anuale suplimentare de 260 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 1,5% din PIB-ul din 2018, conform propunerii de document. Planul de Investiții al Pactului Ecologic European, propus de Comisia Europeană, are ca scop mobilizarea a 1.000 miliarde de euro în următorii 10 ani în Uniunea Europeană pentru a atinge obiectivele climatice.
Europarlamentarul român Siegfried Mureșan va coordona poziția Parlamentului European cu privire la planul de investiții al Pactului Ecologic European, propus de Comisia Europeană.
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel mondial, având 284.000 de angajați în peste 700 de birouri din 150 de țări și venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat pe 30 iunie 2019.
Compania este activă în România din 1992, având peste 800 de angajați care oferă servicii integrate de audit, consultanță fiscală, asistență în tranzacții și servicii de consultanță pentru afaceri, atât pentru companii multinaționale, cât și pentru cele locale. EY are birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău.
Sursa: Financiarul.ro.
