Serbia riscă să piardă 1,5 miliarde de euro de la UE din cauza apropierii de Rusia
Serbia ar putea pierde finanțări de până la 1,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene, pe fondul relațiilor tot mai strânse pe care Belgradul le are cu Rusia. Suma uriașă este alocată de blocul comunitar pentru implementarea de reforme și pentru pregătirile de aderare, un proces început încă din 2014.
Însă, potrivit unei analize POLITICO, răbdarea Bruxelles-ului pare să fi ajuns la final.
Mai mulți oficiali europeni au devenit extrem de critici la adresa Serbiei, iar Comisia Europeană și-a înăsprit vizibil poziția și ar putea revizui întreaga finanțare destinată țării vecine. Negocierile de aderare, care durează deja de peste un deceniu, sunt în curs de desfășurare, dar o eventuală decizie de suspendare a plăților ar complica și mai mult un proces de extindere deja anevoios în Balcanii de Vest.
„Suntem din ce în ce mai îngrijorați”
Avertismentul cel mai direct vine de la Marta Kos, comisarul european pentru extindere, care a semnalat probleme grave în ceea ce privește statul de drept din Serbia. Îngrijorările nu se limitează doar la politica externă a Belgradului, ci vizează și derapaje interne care contravin valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.
„Suntem din ce în ce mai îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Serbia. De la legi care subminează independența sistemului judiciar, la represiunea protestatarilor și amestecul recurent în mass media independentă”, a declarat comisarul european pentru POLITICO.
Aceste critici nu sunt noi, dar formularea lor publică și legătura directă cu fondurile europene arată o schimbare de ton la Bruxelles. Până acum, UE a încercat să mențină un echilibru delicat, încurajând parcursul european al Serbiei, în ciuda legăturilor istorice și politice ale acesteia cu Moscova. Acum, presiunea crește, iar miza financiară devine un instrument concret de negociere.
Problemele enumerate de comisarul Kos ating exact pilonii pe care se bazează orice proces de aderare: o justiție independentă, respectarea drepturilor cetățenești, inclusiv dreptul la protest, și o presă liberă, capabilă să critice puterea. Fără progrese clare în aceste domenii, orice țară candidată se lovește de un zid.
Reacția Belgradului: „Nu renunțăm la statutul de membru UE”
De cealaltă parte, oficialii sârbi încearcă să calmeze spiritele și transmit că obiectivul strategic al țării rămâne aderarea la Uniunea Europeană. Danijel Apostolović, ambasadorul Serbiei la UE și, în același timp, negociatorul-șef cu blocul comunitar, a declarat pentru aceeași publicație că este încrezător că situația nu va escalada.
Acesta speră că nu se va ajunge la o suspendare a finanțării.
Mai exact, diplomatul sârb a afirmat că este „încrezător că nu vom ajunge la punctul” de înghețare a fondurilor. El a ținut să reitereze angajamentul țării sale față de parcursul european, declarând ferm: „nu renunțăm la statutul de membru deplin al UE”.
Dar declarațiile de la Belgrad se confruntă cu realitatea de pe teren, unde Serbia a refuzat constant să se alinieze sancțiunilor impuse de UE împotriva Rusiei după invazia din Ucraina. Această poziție singulară în rândul țărilor candidate a erodat treptat încrederea partenerilor europeni și a alimentat percepția că Belgradul joacă la două capete, încercând să beneficieze atât de fondurile europene, cât și de relația privilegiată cu Kremlinul.
Cei 1,5 miliarde de euro aflați acum în joc reprezintă un sprijin important pentru modernizarea economiei și a instituțiilor sârbe, iar pierderea lor ar fi o lovitură puternică pentru guvernul de la Belgrad.
