S&P menține România la BBB minus, ultimul rating de investiții, cu perspectivă negativă
Agenția internațională de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat vineri seară ratingurile pentru datoria pe termen lung și scurt a României la „BBB minus/A-3”. Această decizie menține țara la ultima treaptă din categoria „investment grade”, recomandată investițiilor, însă perspectiva asociată rămâne „negativă”, un semnal de alarmă pentru Guvernul de la București. Calificativul plasează România chiar deasupra categoriei „junk” (nerecomandat investițiilor), unde riscurile pentru creditori sunt considerate ridicate.
Prognoză economică revizuită în scădere
Analiștii S&P și-au redus estimarea de creștere economică pentru România cu un punct procentual pentru anul în curs, anticipând o perioadă dificilă. În pofida unui ritm mai lent al economiei și a impactului conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la combustibili, agenția se așteaptă ca executivul să continue implementarea măsurilor fiscale. Obiectivul declarat este aducerea deficitului bugetar general la 5,5% din Produsul Intern Brut în 2027, o scădere considerabilă de la nivelul de 9,4% din PIB estimat pentru 2024. Totuși, acest efort de consolidare va avea un preț pentru consumatori și pentru întreaga economie.
În comunicatul oficial, S&P detaliază fundamentele acestei prognoze sumbre. „Deși partidele care alcătuiesc coaliția de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare. (…) Acum, preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale și creșterea prețurilor la energie pun presiune asupra consumului privat”, arată agenția. Investițiile record finanțate din fonduri europene sunt singurele care vor compensa parțial aceste efecte negative.
Riscuri ridicate și vulnerabilități externe
Perspectiva negativă este menținută tocmai din cauza incertitudinilor legate de capacitatea României de a-și respecta angajamentele pe termen lung. Analiștii notează că țara noastră continuă să se confrunte cu riscuri semnificative în implementarea programului multianual de reducere a deficitului bugetar, care ar trebui să ajungă sub 3% din PIB până în 2030.
Vulnerabilitățile externe adaugă un strat suplimentar de presiune. „Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, si, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe piețele energetice globale, deoarece poziția fiscală și balanța de plăți sub presiune lasă un spațiu de manevră redus pentru a absorbi șocurile externe prelungite”, subliniază S&P în comunicatul său.
Scenariile care pot duce la retrogradare
Agenția de rating a conturat clar condițiile în care ar putea decide să retrogradeze România în categoria „junk” în următorii doi ani. O astfel de decizie ar fi luată „dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate vizibil de la așteptări”. S&P avertizează că o abatere de la țintele asumate ar declanșa imediat o reevaluare negativă a ratingului suveran.
Mai mult, S&P detaliază și cauzele care ar putea conduce la un asemenea derapaj fiscal. „Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creșterea economică modestă le împiedică eficacitatea. Întârzierile în plata fondurilor UE ar exacerba presiunile în acest scenariu”, arată agenția. Pe lângă factorii interni, o retrogradare ar putea fi cauzată și de presiuni externe amplificate, cum ar fi o dislocare severă și prelungită a pieței energetice globale, provocată de războiul din Orientul Mijlociu, care ar afecta direct inflația pe termen mediu a României.
Menținerea ratingului la „BBB minus” este o veste bună pe termen scurt, dar avertismentele lansate de S&P au implicații directe pentru fiecare cetățean. O eventuală retrogradare în categoria „junk” ar crește costurile de împrumut ale statului român pe piețele internaționale. Acest lucru s-ar traduce prin dobânzi mai mari plătite de la bugetul de stat, lăsând mai puțini bani disponibili pentru investiții în infrastructură, sănătate sau educație. si, un rating mai slab face țara mai puțin atractivă pentru investitorii străini, ceea ce poate afecta crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea economică generală.
Avertismentul S&P funcționează ca o presiune directă asupra coaliției de guvernare pentru a nu devia de la planul de consolidare bugetară, chiar dacă măsurile, precum înghețarea salariilor și pensiilor sau majorarea TVA, sunt nepopulare. Programul pe termen lung, urmărit atent de analiștii internaționali, prevede reducerea deficitului bugetar de la nivelul de 9,3% din PIB înregistrat în 2024 la un nivel sustenabil, sub pragul de 3% din PIB, până în anul 2030.
