Românii vor să se simtă cetățeni europeni, așa că nu mai acceptă salarii mici. Dacă nu se simt respectați în țara de origine, pleacă în străinătate, definitiv. Astfel, continuă exodul care s-a accentuat în 2007, după integrarea în blocul comunitar.
Astfel că, pretențiile salariale ale românilor au crescut puternic în ultimii ani, mai ales în contextul inflației explozive, care macină aproape întreaga populație.
De asemenea, cei mai riguroși sunt tinerii, care vor o viață fără griji. Astfel, indiferent de domeniu, juniorii nu mai acceptă să muncească pe un salariu de minimum 1.000 de euro lunar net (n.r. – adică aproximativ 5.000 de lei „în mână”). Mai mult, în mediul rural, din ce în ce mai depopulat, nu se mai acceptă salarii de sub 700 de euro net.
„Angajații se duc acolo unde le e bine și acolo unde găsesc salarii mai mari, mai ales în contextul unui nivel salarial mai mic și pe fondul inflației de azi. În afară de fenomenul `marilor demisii`, cu siguranță că angajatorii care nu vor putea să crească nivelul salarial, vor trebui să găsească până la urmă metode prin care să își rețină angajații, poate prin oferirea de beneficii din zona financiară, cum ar fi pensii, asigurări, discount-uri pe diverse produse sau chiar plăți de avansuri salariale astfel încât să ușureze povara salariului mic pe care îl au”, a precizat pentru Wall-Street Alexandra Peligrad, CEO al companiei de resurse umane Smartree România.
„Așa cum arată piața muncii azi, eu cred că deficitul de personal e poate cea mai importantă frână în dezvoltarea locală a României. Și aici ne referim și la planurile de dezvoltare ale companiilor care deja prestează activitatea în România, dar și la planurile potențialilor investitori care vor să vină în România sau mai bine zis la capacitatea României de a atrage investiții străine noi (…) Dacă ar fi să ne gândim la soluțiile pe care angajatorii le au azi pentru a contracara deficitul și această criză de personal trebuie să pornim de la faptul că piața muncii e foarte flexibilă, oamenii se mută sau pleacă acolo unde le e bine, fie că vorbim de un angajator din România sau de unul din altă țară”, a mai spus Alexandra Peligrad.
De asemenea, 41% dintre companii au majorat salariile, dar insuficient pentru a compensa pierderea de venituri cauzată de inflație. Un sfert au ajustat sau vor ajusta salariile cu nivelul inflației pentru toți angajații, iar 9% au crescut cu procentul inflației numai pentru anumite categorii de angajați, indică datele unui Barometrul de HR realizat în luna iunie de PwC România.
Așadar, românii nu mai acceptă scuze din partea angajatorilor privați sau a politicienilor. Cetățenii sunt de părere că responsabilitatea aparține demnitarilor, pentru stabilirea unui climat profesional atractiv în această țară. Dacă nu primesc ceea ce-și doresc, pleacă în Occident, unde și acolo, nu se mai vând pe puțin, deci nu mai acceptă să fie tratați ca niște cetățeni „de mâna a doua” sau „mâna a treia”.
România are cele mai mici salarii din UE și cea mai mare inflație
În țara noastră, inflația se apropie de 16%. La nivelul UE, inflația e de 10%. Țara noastră se află în coada Europei când vine vorba despre salariul mediu net, de trei ori mai mic decât în statele occidentale.
Iar, Guvernul României nu face nimic concret pentru a aduce românii plecați în afară. Nivelul de trai continuă să se deprecieze, iar soluția guvernanților e simplă: înlocuirea cetățenilor plecați în Occident cu asiatici, din țări extrem de sărace. Astfel, conform Wall-Street, 26,4% dintre angajații din construcții au ajuns să fie asiatici. Tendința continuă și în HORECA, plus multe alte domenii de activitate.
