Vaccinarea HPV crește cu compensare de 50% dar România rămâne sub media Europei
Numărul românilor care se vaccinează împotriva HPV este în creștere, a anunțat vineri ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Vestea bună vine după ce accesul la imunizare a fost extins, însă, din păcate, țara noastră se află în continuare sub media europeană la acest capitol.
Acces extins la imunizare
Schimbarea a venit odată cu noile reglementări intrate în vigoare anul trecut. Ministrul a explicat, în cadrul unei postări pe Facebook, cum stau lucrurile mai exact. „De anul trecut, au intrat în vigoare reglementări care au schimbat accesul la vaccinarea împotriva HPV, principala cauză a cancerului de col uterin, prin extinderea compensării integrale pentru fete și băieți între 11 și 26 de ani și introducerea compensării de 50% pentru femeile cu vârste între 27 și 45 de ani”, a precizat Alexandru Rogobete.
Efectele măsurii, spune el, „încep să se vadă”.
Iar asta se traduce printr-o creștere a numărului de persoane vaccinate. Totuși, suntem departe de a fi rezolvat problema. V-ați gândit vreodată de ce, deși accesul e mai ușor, cifrele nu explodează?
O problemă de informare
La prima vedere, totul pare simplu. Dar, dincolo de cifre, realitatea e mai complexă. Ministrul Sănătății a subliniat că România nu stă deloc grozav în comparație cu restul Uniunii Europene.
„Rămânem însă sub media europeană, ceea ce arată că accesul trebuie dublat prin informare și încredere”, a transmis Rogobete.
nu e de ajuns să oferi vaccinul compensat. Oamenii trebuie să și înțeleagă de ce este necesar să se protejeze împotriva virusului HPV, care, să nu uităm, va afecta 8 din 10 persoane pe parcursul vieții.
O strategie națională în premieră
Autoritățile par decise să schimbe abordarea. Pentru prima dată, se lucrează la un plan concret, care să nu se mai bazeze pe simple estimări. „Pentru prima dată în România, construim strategia națională de screening și prevenție, un cadru care aduce programele împreună, bazate pe date reale, nu pe estimări, cu rezultate care pot fi urmărite. Pentru cancerul de col uterin și cancerul de sân, dezvoltarea programelor de screening este deja în curs, în paralel cu finalizarea strategiei”, a adăugat ministrul.
Nu-i chiar așa de simplu, e drept, dar pașii se fac.
Investiții în spitale și echipamente
Și nu e vorba doar de planuri pe hârtie. În ultimii doi ani s-au făcut investiții serioase în infrastructura necesară pentru screening și diagnosticare. Concret, vorbim despre achiziția a 124 de mamografe la nivel național și despre reabilitarea și dotarea a peste 56 de spitale pentru investigații de citologie (testul Papanicolau, de exemplu).
Banii au fost cheltuiți, aparatele există. Numai că provocarea reală abia acum începe, după cum recunoaște chiar ministrul. „Baza există. De aici începe diferența: felul în care aceste servicii ajung, în mod constant, la oameni. Pentru că prevenția începe să conteze atunci când pacientul ajunge la timp”, a conchis Alexandru Rogobete.
