Valentin Ionescu (ASF): Piața financiară non-bancară din România are anticorpi pentru COVID-19
Valentin Ionescu, directorul Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară din cadrul ASF, a afirmat:
„În ciuda provocărilor pe termen scurt cauzate de pandemia COVID-19, sectorul financiar non-bancar din România demonstrează o reziliență considerabilă față de impactul economic generat de această criză sanitară.
Analiza rețelelor de expuneri relevă că, în toate cele trei sectoare financiare non-bancare supravegheate de ASF, principalul risc este asociat cu statul român, prin obligațiunile suverane deținute. Comparativ, interconectarea cu piețele de capital este moderată, iar legătura cu sistemul bancar, din perspectiva activelor, este minimă.
Evoluția Indicatorului mixt de stabilitate financiară, elaborat de noi, oferă o imagine asupra stării actuale a intermedierii financiare non-bancare, analizând relațiile dintre cele trei sectoare. Acesta sugerează o ușoară deteriorare a stabilității financiare, fără a atinge un prag alarmant.
Datorită structurii și mecanismelor specifice ale entităților financiare non-bancare, unele sectoare pot amplifica și transmite șocurile externe către alte părți ale sistemului financiar (de exemplu, piețele de acțiuni, piețele de obligațiuni suverane, piețele de instrumente financiare derivate, fondurile de investiții deschise etc.). În contrast, alte sectoare, atunci când funcționează optim și nu sunt afectate de vulnerabilități, acționează adesea ca stabilizatori, atenuând sau chiar absorbând șocurile, protejând astfel restul sistemului financiar.
Companiile de asigurări de viață și fondurile de pensii sunt, în mod tradițional, investitori pe termen lung, ceea ce le conferă rolul de amortizatori ai volatilității și furnizori de lichiditate sistemică.
Piața de capital din România, care încă nu este pe deplin dezvoltată, poate deveni un factor de amplificare a șocurilor externe prin contagionare. Aceeași tendință se observă și în cazul fondurilor de investiții, care sunt în special vulnerabile la crizele de lichiditate.
Evoluțiile negative din această perioadă sugerează un impact dublu asupra asigurătorilor, afectând atât activele, cât și pasivele, cu posibile repercusiuni asupra solvabilității și stabilității financiare a companiilor. În contextul măsurilor stricte impuse de autorități pentru a limita răspândirea COVID-19, care au afectat activitatea economică, riscurile de afaceri se adaugă la provocările existente, incluzând o scădere a primelor brute subscrise și o creștere a răscumpărărilor polițelor active.
Criza provocată de pandemie a avut un impact profund asupra economiei globale, iar estimările indică scăderi ale PIB-ului în majoritatea țărilor, alături de creșteri ale deficitului bugetar și ale ratei șomajului. În aceste condiții, ASF va continua să monitorizeze riscurile generate de pandemia COVID-19 asupra piețelor financiare non-bancare, în conformitate cu obiectivele stabilite prin Strategia 2019 – 2023.
Deși am luat în considerare principalele riscuri și vulnerabilități identificate de autoritățile europene, precum ESRB, ESMA și EIOPA, ne concentrăm pe analiza macro-prudențială a piețelor financiare non-bancare, precum și pe stabilitatea pieței pensiilor private, a pieței de capital și a pieței asigurărilor, evidențiind riscurile și vulnerabilitățile potențiale.
Interconectarea segmentelor pieței financiare locale și influențele transfrontaliere pe care acestea le resimt sunt esențiale pentru evaluarea stabilității financiare.
În concluzie, putem afirma că structura sistemului financiar din România este relativ robustă, chiar dacă anumite segmente sunt sau vor fi afectate de pandemia COVID-19.
ASF a publicat recent prima ediție a Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare pentru anul 2020. Documentul este disponibil pentru consultare aici.
