1,9 milioane de decese suplimentare, estimate din cauza fumului de incendii până în 2055
Aproximativ 1,9 milioane de decese suplimentare ar putea fi legate de expunerea la particulele fine din fumul incendiilor în perioada 2026-2055, potrivit unui studiu publicat în revista Nature. Față de efectele imediate cunoscute, cum sunt iritațiile respiratorii, miza reală este alta: crește riscul unor boli grave, de la afecțiuni cardiace și accident vascular cerebral până la cancer și probleme de dezvoltare a fătului.
Peste 24.100 de persoane au murit anual în Statele Unite între 2006 și 2020 din cauza expunerii pe termen lung la fumul incendiilor, arată o cercetare publicată în Science Advances. Iar anul acesta, în Statele Unite, incendiile au afectat peste 3,8 milioane de acri, o suprafață arsă anual de peste două ori mai mare decât acum trei decenii, conform National Interagency Fire Center.
Cum ajung particulele fine în organism
Riscul nu rămâne lângă flăcări. Fumul provenit de la incendiile de vegetație din Canada a acoperit în ultimele zile mari orașe din Canada și Statele Unite, într-un nou episod care arată cât de departe poate ajunge expunerea. Pentru sănătate, asta înseamnă că milioane de oameni pot inhala particule fine chiar și la sute de kilometri de focare.
Particulele PM2.5 sunt printre componentele cele mai periculoase. Ele fac parte dintr-un amestec care include și dioxid de azot, ozon, hidrocarburi aromatice și metale grele. Aceste substanțe pot pătrunde în sânge și pot declanșa inflamații la nivelul întregului organism.
Yang Liu, cercetător în domeniul sănătății mediului la Universitatea Emory din SUA, a rezumat efectul general al acestui tip de expunere.
„Întregul organism este afectat. Fumul provoacă stres oxidativ și accelerează dezvoltarea mai multor boli.”
Una dintre consecințele deja documentate privește populația în vârstă. Expunerea cronică la PM2.5 din fum crește riscul de accident vascular cerebral la persoanele în vârstă, conform unei cercetări publicate în European Heart Journal. La aceasta se adaugă asocieri cu boli cronice, inclusiv autoimune și cancer.
Pentru femeile însărcinate, tabloul este separat și concret. Expunerea la PM2.5 a fost asociată cu risc de naștere prematură și cu greutate redusă la naștere. Studiile preliminare indică și o posibilă asociere între expunerea la aceste particule și apariția depresiei sau a tulburărilor cognitive, cum relatează Mediafax.
Pericolul crește când incendiile ajung în zone locuite. Atunci, în aer ajung și substanțe toxice rezultate din arderea materialelor de construcție, a plasticului și a altor produse chimice. Asta schimbă natura expunerii: nu mai este doar fum de vegetație, ci un amestec mai încărcat toxic.
Contextul imediat vine din Canada, care a înregistrat un sezon record de incendii de vegetație. Efectele nu au rămas însă în interiorul granițelor. Zone extinse, inclusiv din Statele Unite, au fost acoperite de fum. Problema capătă astfel dimensiunea unei teme de sănătate publică, nu doar a unui episod de mediu.
Cine are de urmărit primul semn de risc
Datele disponibile conturează câteva categorii sensibile. Persoanele în vârstă intră în prim-plan din cauza legăturii observate între expunerea cronică la PM2.5 și accidentul vascular cerebral. Femeile însărcinate au un risc separat, prin asocierea cu nașterea prematură și greutatea mică la naștere.
Mai este un punct practic. Faptul că particulele fine pot ajunge în sânge explică de ce simptomele respiratorii nu epuizează problema. Când fumul persistă, miza se mută și spre boli cardiovasculare, cancer și alte afecțiuni cronice, iar expunerea repetată devine partea care contează pe termen lung.
Următorii ani vor aduce și măsura cea mai severă a efectului cumulat. Estimarea publicată în Nature vizează intervalul 2026-2055, când expunerea la particulele fine din fum ar putea contribui la aproximativ 1,9 milioane de decese suplimentare la nivel global.
