50 de zile de proteste au adus starea de urgență în Bolivia. Paz trimite armata, Congresul decide în 72 de ore
Bolivia a intrat sub stare de urgență, după 50 de zile de proteste și blocaje rutiere care au întrerupt aprovizionarea cu alimente, combustibil și medicamente. Președintele Paz a mobilizat armata pentru a restabili circulația pe drumurile-cheie și a prezentat criza drept o tentativă de destabilizare politică.
În practică, ordinul produce efecte imediat, dar nu îl scoate pe președinte de sub control parlamentar. Paz trebuie să notifice Congresul în 24 de ore, iar Parlamentul are apoi 72 de ore să aprobe sau să respingă măsura. Pentru populație, miza nu este doar una politică: dacă blocajele continuă, lipsurile de combustibil și produse de bază riscă să se prelungească; dacă armata intervine în forță, crește riscul confruntărilor directe cu protestatarii.
Decizia marchează o escaladare clară față de faza inițială a crizei. Conflictul a pornit după eliminarea bruscă a subvențiilor de lungă durată pentru combustibil, măsură luată de Paz pe fondul agravării crizei dolarului și al negocierilor cu Fondul Monetar Internațional. Ulterior, președintele a stabilizat prețurile la combustibil și a retras reformele funciare nepopulare, dar protestele nu s-au stins. S-au extins, iar revendicările au trecut de la prețuri și aprovizionare la cereri de demisie.
Criza economică s-a transformat într-o luptă pentru control politic
Sindicatele cer majorări salariale și oprirea penuriei de combustibil și dolari. O parte semnificativă a protestatarilor solicită plecarea președintelui. Iar grupurile care organizează blocajele sunt aliate fostului președinte de stânga Evo Morales, ceea ce schimbă miza: nu mai este doar o dispută legată de costul vieții, ci și o confruntare pentru putere.
Potrivit Mediafax, drumurile blocate au tăiat rutele de aprovizionare exact în punctele cele mai sensibile ale economiei de zi cu zi. Efectul concret este simplu: magazinele și spitalele depind de transport, iar lipsa combustibilului lovește lanțul întreg, de la distribuția alimentelor până la transportul de medicamente.
Miza economică este dublă. Pe de o parte, guvernul încearcă să gestioneze criza dolarului, care limitează accesul la valută într-o economie dependentă de importuri. Pe de alta, negocierile cu FMI arată că autoritățile caută spațiu de manevră financiară într-un moment în care deciziile interne au devenit greu de susținut social. Sursa nu precizează ce condiții discută exact Bolivia cu FMI, însă legătura dintre tăierea subvențiilor și aceste negocieri este prezentată explicit.
Acordul cu principalul sindicat nu a deblocat zonele controlate de aliații lui Morales
Vineri, Paz a anunțat un acord cu Confederația Muncitorilor din Bolivia, principalul sindicat din țară, într-o încercare de a reduce tensiunea socială. Numai că în teren, criza rămâne deschisă. Multe drumuri importante sunt încă sub controlul asociațiilor rurale aliniate cu Evo Morales, mai ales în zona Cochabamba, iar aceste grupuri nu au participat la negocieri.
Asta înseamnă că guvernul a obținut o detensionare parțială, nu o soluție. Chiar dacă o parte a mișcării sindicale a făcut un pas înapoi, nucleul care controlează blocajele cele mai sensibile nu și-a schimbat poziția. Pentru autorități, acesta este argumentul principal pentru mobilizarea armatei. Pentru opoziția din stradă, este semnul că presiunea încă funcționează.
Președintele Paz a susținut că măsura nu este îndreptată împotriva vieții cotidiene a populației, ci împotriva celor care folosesc conflictul politic pentru a paraliza țara. El a avertizat și că persoanele care continuă perturbările se vor confrunta cu consecințe legale.
„Criza a degenerat într-o încercare organizată de a destabiliza democrația.”
Ce poate urma în următoarele 72 de ore
Primul test nu va fi pe stradă, ci în legislativ. Congresul trebuie notificat în 24 de ore, iar Parlamentul are apoi 72 de ore să decidă dacă păstrează sau blochează starea de urgență. Informațiile disponibile până acum nu arată cum va vota legislativul bolivian, dar acest calendar scurt face ca următoarele trei zile să fie decisive.
Dar adevăratul risc este altul: succesul măsurii depinde de felul în care armata va încerca să ridice blocajele. Datele publicate până acum nu precizează ce acțiuni concrete vor fi ordonate militarilor și nici dacă există un plan etapizat pentru deblocarea rutelor. Fără aceste detalii, rămâne deschisă întrebarea cea mai sensibilă, aceea a unei posibile confruntări violente între forțele statului și protestatari.
Și politic, starea de urgență este un pariu major pentru Paz. Dacă drumurile se redeschid și aprovizionarea revine, guvernul poate recâștiga inițiativa într-o criză care a pornit de la combustibil și a ajuns la contestarea puterii prezidențiale. Dacă operațiunea eșuează, opoziția susținută de grupările apropiate de Morales poate folosi aceeași măsură ca dovadă că președintele nu mai controlează situația.
Termenul imediat este clar: Paz trebuie să notifice Congresul în 24 de ore, iar Parlamentul bolivian va avea apoi 72 de ore pentru a aproba sau a respinge starea de urgență.
