Agricultura românească rămâne pe profit, mai ales pe zona producţiei de cereale
Anul 2019 a fost marcat de condiții meteorologice extreme, iar agricultorii au fost nevoiți să se adapteze la secetă, ploi abundente, grindină și, recent, tornade.
Ministerul Agriculturii a oferit suport financiar în 2019 pentru cultivarea tomatelor în sere, în ciuda creșterii importurilor, precum și pentru producția de usturoi, colectarea lânii și creșterea porcului de Bazna și Mangalița, alocând fonduri considerabile și pentru modernizarea sistemului de irigații.
Pesta porcină africană a continuat să afecteze grav sectorul zootehnic și industria cărnii din România, iar Comisia Europeană a impus restricții, considerând insuficiente măsurile luate de autorități pentru a limita răspândirea virusului.
Sectorul pescuitului, adesea neglijat în ultimii ani, a fost adus în prim-plan în 2019, nu doar la nivel național, ci și european, datorită declarațiilor originale ale fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea, care a renunțat la campania #alege oaia și s-a concentrat pe… cormorani.
#Romania2019.eu – Agricultura intră în „pâinea” rotativă la 1 ianuarie 2019
România a preluat 29 de dosare în domeniul agriculturii și pescuitului, odată cu preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene, toate fiind considerate „dosare grele” de către Petre Daea, ministrul Agriculturii de atunci. La mai puțin de o lună de la preluare, Daea a anunțat că România a închis deja patru dosare, unul dintre ele vizând practicile comerciale neloiale, o directivă esențială provenită din discuțiile din timpul președinției austriece. La sfârșitul lunii iunie, bilanțul României în domeniul agriculturii și pescuitului arăta 11 dosare închise (4 pe agricultură și 7 pe pescuit), față de cele patru planificate inițial, trei acorduri internaționale și progrese semnificative în legislația Politicii Agricole Comune, cel mai important fiind dosarul privind practicile comerciale neloiale.
În luna iulie, ministrul Daea a prezentat cu mândrie un seif de peste o tonă, care conținea „memoria celor șase luni de mandat în care România a deținut președinția Consiliului UE”, afirmând că documentele pot fi consultate „oricând și de oricine”.
2019, un an al investițiilor și sprijinului pentru agricultori
Bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2019, de 22,86 miliarde de lei, a fost dedicat investițiilor și sprijinului agricultorilor, conform declarațiilor ministrului din februarie, în cadrul Comisiilor de specialitate din Parlament. Au fost anunțate noi programe, inclusiv sprijin pentru producția de usturoi, creșterea bubalinelor și subvenționarea motorinei pentru sectorul piscicol.
Programele destinate menținerii și dezvoltării raselor de animale autohtone nu au fost neglijate, iar pentru taurine, rasele bălțată românească și brună au continuat să beneficieze de sprijin. Programul pentru tomatele românești a primit o alocare mai mare cu 5,37%, având în vedere o înscriere mai numeroasă a producătorilor, estimată la aproximativ 18.000. De asemenea, programul de comercializare a lânii, început în 2018, a fost continuat cu o alocare crescută cu 59,8%. Petre Daea a anunțat și un program de susținere „durabil”, destinat porcului Bazna și Mangalița, cu o sumă alocată mai mare cu 4,84% față de anul precedent.
Cel mai important proiect al Ministerului Agriculturii, considerat esențial pentru valorificarea producției micilor fermieri, a fost Casa Română de Comerț Agroalimentar ‘Unirea’. Daea a afirmat că această entitate va contribui la valorificarea potențialului peștilor din România, un produs de bază necesar. Ministerul a anunțat că prin această societate vor fi create platforme pentru preluarea produselor agricole, inclusiv o bursă a peștelui și clustere agricole, cu investiții estimate la 100 milioane euro. Se preconiza deschiderea de magazine de stat cu produse exclusiv românești în toate reședințele de județ, având ca scop eliminarea intermediarilor din piața produselor agricole și oferirea unei alternative la hipermarketuri.
Bursa de pește din Tulcea, realizată cu aproape 6 milioane de euro din fonduri naționale și europene, a fost preluată de Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA pentru tranzacționarea peștelui și produselor pescărești din Delta Dunării, Marea Neagră și pescuitul costier.
Pe 8 aprilie 2018, premierul Viorica Dăncilă a inaugurat oficial Bursa de pește din Tulcea, unde au avut loc două tranzacții, însă ulterior bursa a devenit nefuncțională. Un audit al Curții de Conturi a evidențiat deficiențe în implementarea proiectului, iar Comisia Europeană a notificat Ministerul Agriculturii cu privire la necesitatea restituirii fondurilor europene.
În luna octombrie, Casa de Comerț Agroalimentar „Unirea” a deschis două magazine, unul în Sibiu și altul în București, parte dintr-un plan de 60 de magazine propuse pentru acest sistem.
La câteva zile după inaugurarea magazinului din București, pe 7 noiembrie, noul ministru al Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a trimis Corpul de Control la nou înființata societate, inclusiv la Bursa de Pește din Tulcea, având în vedere semnalele de „grave probleme” privind gestionarea bugetului alocat Casei de Comerț Agroalimentar.
Premierul Ludovic Orban a declarat pe 6 noiembrie, la învestirea ministrului Oros, că nu mai este necesară refacerea vechilor structuri, deși a recunoscut că trebuie asigurate condiții egale de acces la piață pentru producătorii români.
„Vremea vechilor structuri a trecut. Este esențial să asigurăm condiții egale de acces la piață pentru producătorii români, iar acest lucru este inclus în programul de guvernare. Totuși, nu cred că statul ar trebui să se ocupe de această activitate. Trebuie să existe reglementări clare pentru a asigura accesul la piață pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate, nu mai este nevoie să refacem vechile structuri”, a subliniat premierul.
Referitor la bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2020, care este cu 14,5% mai mic decât anul precedent, noul ministru a declarat recent că reducerea fondurilor alocate nu a fost „în niciun caz din sprijinul acordat fermierilor”. Într-un interviu acordat AGERPRES, el a afirmat că toate programele de sprijin pentru agricultori din 2019 vor fi menținute și în anul următor.
„Programul ‘Tomata’ va continua, la fel și cel pentru producția de usturoi. Anul acesta am alocat 62 de milioane de euro pentru ‘Tomata’, deși importurile de roșii au crescut anual, cu 17% în 2018 față de 2017 și cu 24% în 2017 față de 2016. De asemenea, avem bugetate lucrările de irigații și menținem programul antigrindină. Nu am deschis alte programe noi”, a declarat Oros în interviu.
Acesta a subliniat că sistemul actual de programe pe produs ar trebui înlocuit cu scheme de finanțare pentru toate legumele, nu doar pentru producție, ci și pentru depozitare și procesare.
* Fenomene meteorologice extreme: secetă, grindină, ploi abundente și tornade
Anul 2019 a adus o serie de fenomene meteorologice extreme în agricultura românească: secetă, grindină, ploi abundente și chiar tornade. Pe 30 aprilie, 50 de hectare dintr-o plantație viticolă din Urlați, județul Prahova, au fost grav afectate de aceste fenomene, inclusiv de grindină. Deși sistemul antigrindină a fost activat, rachetele lansate nu au putut preveni distrugerile, a declarat Petre Daea, ministrul Agriculturii de atunci. Au fost lansate 16 rachete antigrindină la nivel național, dar fenomenul a avut loc la o altitudine mult mai mare decât capacitatea de acțiune a acestora. Pagubele au fost semnificative și în alte zone din județele Călărași și Ilfov.
„Instalațiile de antigrindină au funcționat pe 30 aprilie. S-au lansat 16 rachete, dar, din păcate, nu au putut stopa fenomenul, deoarece norul care a provocat distrugerile s-a format la 11.000 de metri, iar rachetele acționează până la 8.000 de metri. Este prima dată când se înregistrează un astfel de fenomen. Este pentru prima dată în România când grindina cade înainte de 1 mai”, a explicat Petre Daea.
Până la sfârșitul lunii iunie, au fost lansate peste 2.400 de rachete antigrindină în România pentru protejarea culturilor agricole, deși în prezent există doar 60 de puncte de lansare. Autoritățile estimează că suprafața protejată de sistemul antigrindină se ridică la aproximativ un milion de hectare, urmând să se dubleze în 2020.
Referitor la schimbările climatice, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, Valeriu Tabără, a declarat în august, într-un interviu pentru AGERPRES, că aproape 70% din suprafața țării a intrat într-un proces de aridizare din cauza schimbărilor climatice, iar irigațiile nu mai sunt suficiente pentru a proteja culturile de temperaturile extrem de ridicate.
El a subliniat că agricultorii români ar trebui să cultive hibrizi rezistenți la secetă și să adapteze tehnologiile de cultivare, semănând mai devreme pentru a evita temperaturile caniculare. De asemenea, Tabără a afirmat că România ar putea cultiva cu succes plante din zone calde, precum măslinul, smochinele, kiwi, susanul, ricinul sau bumbacul, dacă s-ar implementa un sistem coordonat.
* România, lider european în producția de cereale, dar cu multe provocări în 2019
România a reușit să se mențină pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui în 2019, atât în ceea ce privește suprafața cultivată, cât și producția, cu un total de 3,489 milioane de tone, înregistrând o creștere de 13,93% față de 2018. Totuși, randamentul a fost mai mic comparativ cu anul anterior, de doar 2.660 kg/ha, iar suprafața cultivată a crescut la 1,31 milioane hectare, față de un milion hectare în 2018.
În ceea ce privește porumbul, România a obținut o producție de 16,99 milioane de tone, cu 9% mai puțin decât anul precedent, deși suprafața cultivată a crescut cu 240.000 hectare. În 2019, suprafața dedicată porumbului a depășit 2,65 milioane hectare, cu un randament de aproximativ 6.500 kg/ha.
Comisia Europeană a solicitat României, în luna iulie, să-și revizuiască cifrele pentru recolta record de porumb din anul anterior, de peste 18,66 milioane de tone, susținând că a raportat o producție mai mare decât cea reală. Totuși, Petre Daea a afirmat că nu va revizui nimic, deoarece cifrele transmise la Bruxelles reflectă realitatea obținută de agricultorii români.
Conform datelor Ministerului Agriculturii, producția de grâu, secară și triticale a crescut cu 2,51% față de 2018, ajungând la 10,427 milioane de tone, de pe o suprafață de 2,1 milioane hectare, cu un randament de 4.700 kg/ha. Totuși, ploile din acest an au afectat calitatea recoltei de grâu. Producții mai mari au fost înregistrate și la orz și orzoaică (+5,12%) și la mazăre boabe (+43,32%).
Pe de altă parte, România a avut recolte mai mici comparativ cu 2018, inclusiv la porumb, rapiță pentru ulei, cartofi, ovăz, struguri de masă și de vin, orez și chiar tomate. Producțiile de rapiță, cartofi și ovăz au scăzut cu 57%, respectiv cu peste 29%, strugurii de masă cu 21,34%, strugurii de vin cu 8,72%, iar recolta de tomate s-a diminuat cu 7,38%.
În ceea ce privește produsele tradiționale, România a obținut în octombrie 2019 înregistrarea a două noi produse românești în registrul produselor cu protecție europeană, respectiv „Cârnați de Pleşcoi” și „Telemea de Sibiu”, ambele având Indicație Geografică Protejată (IGP). În total, șapte produse românești sunt înregistrate pe sisteme de calitate europeană, inclusiv Magiun de prune Topoloveni (IGP, 2011), Salam de Sibiu (IGP, 2016), Novac afumat din Ţara Bârsei (IGP, 2017), Scrumbie de Dunăre afumată (IGP, 2018), Cârnați de Pleşcoi (2019), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată, DOP, 2016) și Telemea de Sibiu (IGP, 2019).
De asemenea, alte patru dosare au fost trimise pentru analiză la Comisia Europeană pentru obținerea înregistrării pe sisteme de calitate europeană, inclusiv Cașcavalul de Săveni, Salata de icre de știucă de Tulcea, Salata tradițională cu icre de crap și Plăcinta dobrogeană.
* Creșterea deficitului comercial în 2019 din cauza importurilor de produse agroalimentare
România a înregistrat o creștere a deficitului în comerțul cu produse agroalimentare, ajungând la 1,14 miliarde de euro în primele opt luni ale anului, o creștere de 24% față de aceeași perioadă a anului anterior. Exporturile au crescut cu aproape 6%, totalizând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au avansat cu 9,3%, atingând 5,43 miliarde de euro.
„Deficitul comercial pe produse agroalimentare la 8 luni era de 1,114 miliarde de euro, dar ceea ce este mai grav este că deficitul cu Uniunea Europeană a depășit două miliarde de euro, un nivel record. Niciodată nu a fost atât de mare cu țările din spațiul comunitar, cu care suntem atât prieteni, cât și concurenți”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-un interviu pentru AGERPRES.
Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 a fost aproape dublă față de cea importată, însă România a continuat să exporte materii prime și să importe produse procesate cu valoare adăugată mare. Carnea de porc a fost, timp de peste 20 de ani, cel mai importat produs, iar în perioada 1 ianuarie – 31 august 2019, au fost importate 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro.
În ceea ce privește exporturile, cele mai mari încasări au fost obținute din livrarea cerealelor, grâul și meslinul având o valoare de 820,07 milioane de euro și o cantitate de peste 4,4 milioane de tone. Porumbul s-a situat pe locul al doilea, cu 2,93 milioane de tone și încasări de 584,32 milioane de euro.
* Absorbția fondurilor europene, pe drumul cel bun
Ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a declarat la începutul lunii decembrie că gradul de absorbție al fondurilor europene prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014-2020, gestionate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), era de peste 55%, iar cu prefinanțarea din anii 2015 și 2016, depășește 59%. Suma totală plătită beneficiarilor se ridica la 5,22 miliarde de euro, din care 2,86 miliarde de euro pentru măsuri de investiții și 2,36 miliarde de euro pentru măsuri de mediu și climă, pentru care se efectuează anual plăți compensatorii pe suprafață.
La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), campania de plăți în avans pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în 2019 s-a finalizat pe 29 noiembrie, suma totală autorizată la plată fiind de 1,335 miliarde de euro, pentru 732.905 fermieri, ceea ce reprezintă 92,63% din numărul fermierilor eligibili. La 2 decembrie, APIA a început plățile regulate, care continuă și în prezent.
În ceea ce privește Programul operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, gradul de absorbție până la sfârșitul lunii noiembrie era de 22,97%, reprezentând plățile rambursate efectiv de Comisia Europeană, iar gradul de angajare era de 64,22%. Măsurile cele mai atractive pentru beneficiari au fost cele care vizau investițiile în acvacultură, sprijinul pregătitor pentru strategiile de dezvoltare locală și prelucrarea produselor pescărești și de acvacultură.
* 2019, un an fără progrese semnificative în combaterea pestei porcine africane
Pesta porcină africană este o problemă care necesită abordare politică, deoarece implică măsuri drastice pentru stoparea și eliminarea ei, a afirmat recent Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).
Industria cărnii de porc din România a fost grav afectată de evoluția acestei boli, iar porcii neînregistrați din gospodăriile țărănești sunt considerați principalii vectori de răspândire a virusului. Un prim pas ar fi fost reglementarea dimensiunii fermelor de porci.
„Am propus numeroase soluții în ultimii trei ani pentru a ajuta autoritățile să combată pesta porcină africană, dar am realizat că aceasta este o problemă politică, care necesită măsuri drastice. Un prim pas ar fi fost ordinul recent privind reglementarea dimensiunii fermelor de porci”, a declarat Ladoși la Indagra 2019.
O primă încercare a fost făcută în martie, când Petre Daea a emis un ordin care stabilea dimensiunile exploatațiilor de suine din România, permițând creșterea a maximum 5 porci în gospodăriile de subzistență. Premierul de atunci, Viorica Dăncilă, a cerut anularea acestui ordin, ceea ce s-a și întâmplat.
Președintele PNL, Ludovic Orban, a ironizat atunci decizia ministrului Daea, afirmând că acesta a renunțat la ordinul privind limitarea numărului de porci din fermele de subzistență „de frica cormoranilor”. „Ați văzut ultima ispravă a lui Daea? A emis un ordin care a stat în vigoare 24 de ore. Probabil a renunțat de frica cormoranilor. O asemenea mostră de idioțenie mai rar mi-a fost dat să văd”, a declarat Orban.
Controversatul ordin privind reglementarea exploatațiilor de porci a intrat în vigoare în ultimele zile de mandat ale lui Petre Daea, iar actuala conducere a ministerului a anunțat că acesta va fi îmbunătățit.
Până la apariția pestei porcine africane în România, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producția națională, dar acum a scăzut la 40%, conform asociațiilor producătorilor de carne de porc. Potrivit Asociației Române a Cărnii (ARC), România pierde anual aproximativ 900.000 de porci, iar efectivele matcă au scăzut cu aproape 35.000 de scroafe de la începutul epidemiei, în iulie 2017.
În plus, carnea de porc este cu 15-20% mai scumpă pe piața românească din cauza deficitului major de carne de porc la nivel internațional, în contextul în care pesta porcină africană a devastat China și Asia, iar UE exportă masiv în această regiune. Ultimele date de la ANSVSA arată că pesta porcină africană evoluează în 242 de localități din 26 de județe, cu 670 de focare, dintre care 12 în exploatații comerciale. Până la 17 decembrie 2019, au fost despăgubiți 13.750 de proprietari, cu o valoare totală a plăților de peste 331 de milioane de lei, respectiv peste 69 de milioane de euro.
În prezent, harta de la Bruxelles arată că în România doar un singur județ nu a fost afectat de boală, respectiv Suceava, iar în Bistrița-Năsăud au fost înregistrate doar cazuri la mistreți, restul țării fiind marcat de evoluția bolii în gospodării sau ferme comerciale.
* Cormoranii, subiectul central al anului 2019
Industria piscicolă din România a intrat în atenția publicului la sfârșitul lunii ianuarie, după declarațiile făcute de ministrul Petre Daea în Parlamentul European, care a subliniat pagubele semnificative cauzate de cormorani fermierilor piscicoli. „Cormoranii în România fac baie în piscine, nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât”, a declarat Daea.
„Am discutat cu comisarul Vela despre cormorani și am subliniat că aceștia fac baie în piscine, la fel cum urșii intră în orașe. Trebuie să găsim soluții pentru a reduce populația. Protejăm cormoranul, dar trebuie să ne gândim și la pești”, a adăugat Daea într-un interviu pentru AGERPRES.
Președintele Asociației Naționale a Fermierilor Piscicoli (ANFP), Cătălin Platon, a afirmat că pagubele anuale cauzate de aceste păsări protejate pot ajunge la 20.000 de tone, în condițiile în care producția anuală de pește în România este de doar 12.000 tone, la un potențial de 50.000 tone, iar pentru a satisface cererea de pe piață, România importă 80.000 tone de pește.
Daea a declarat „război” cormoranilor, subliniind că aceștia consumă mai mult pește decât românii și a cerut o derogare de la Uniunea Europeană pentru a-i putea elimina prin împușcare, având în vedere că specia este protejată printr-o directivă europeană. Conform statisticilor prezentate în luna iulie, pe teritoriul României trăiau peste 100.000 de cormorani.
Cormoranii au fost un subiect de discuție în Parlamentul României, în timpul dezbaterilor pe buget din februarie. Atunci, Petre Daea a fost întrebat de deputatul PNL, Florin Roman, unde sunt fondurile alocate pentru cormorani, iar acesta a răspuns pe un ton iritat: „Nu dăm bani pentru cormorani, să știți, vă spune ministrul Daea. V-a intrat cormoranul în cap? Înseamnă că a avut loc”.
Daea a militat pe parcursul mandatului său pentru un echilibru între populațiile de cormorani și sectorul piscicol, argumentând cu documente și reglementări europene. O victorie în această bătălie a venit abia la sfârșitul lunii noiembrie, după ce a părăsit Ministerul Agriculturii. Un proiect de lege inițiat de parlamentari PSD, un deputat PMP și unul de la ALDE, care permitea vânarea cormoranilor mari, a primit aviz favorabil în comisiile de specialitate din Senatul României.
Sursa: News24.ro.
Sursa: Aici
