Analiză – românia în criză profundă, consumul a scăzut 7 luni consecutiv
România se află într-o criză economică profundă, iar intrarea în recesiune tehnică nu a fost un accident temporar. Consumul s-a prăbușit, investițiile private sunt blocate, iar cele publice sunt mai mici ca anul trecut, arată o analiză a economistului Cristian Socol. Există o probabilitate ridicată ca anul 2026 să se încheie pe minus creșterii economice.
Cifrele seci indică o ”aterizare forțată”, cauzată de măsuri de austeritate greșit fundamentate.
Încrederea în economie a scăzut substanțial și se menține la niveluri care indică o probabilitate ridicată de recesiune în acest an. Potrivit lui Socol, viziunea economică actuală trebuie modificată, iar „austeritatea cu barda” trebuie înlocuită cu un plan rațional. Altfel, se reduce puternic potențialul economiei, convergența reală suferă, iar tensiunile sociale mocnesc.
Indicatorii cheie, toți pe roșu
La sfârșitul anului trecut, România a înregistrat cea mai mare cădere trimestrială a PIB dintre toate țările Uniunii Europene. Evoluția PIB real trimestrial arată o scădere puternică de 1,8%, cea mai mare din perioada post-pandemie. De altfel, în ultima săptămână, atât Banca Mondială, cât și FMI și-au revizuit în jos estimările privind performanța economiei românești.
Banca Mondială a tăiat prognoza de creștere a PIB real de la 1,3% la 0,5%, iar FMI a redus-o de la 1,4% la 0,7% pentru anul curent.
Și încrederea în economie se află la minimul ultimilor șase ani. Datele Eurostat arată că Indicele de Încredere în Economie (ESI) a scăzut puternic, iar în ultimele 10 luni se află sub pragul de alertă de 100 de puncte, considerat un semnal de recesiune. Mai mult, conform Raportului Macroeconomic de fundamentare a bugetului pe 2026, România se va afla într-un decalaj recesionist cel puțin până în anul 2030, adică va produce sub potențialul său.
Industria și construcțiile frânează puternic
Datele pe sectoare arată subperformanțe accentuate în industrie, agricultură, construcții și servicii în primele luni ale acestui an. Producția industrială a scăzut cu 0,9% în 2025 față de anul anterior, iar datele Eurostat pentru ianuarie 2026 plasează România pe locul patru în UE la cea mai mare cădere a producției industriale. Tendința negativă a continuat și în februarie 2026, cu o scădere de 1,8% față de aceeași lună a anului precedent, conform datelor INS.
Nici perspectivele nu sunt optimiste.
Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut cu 5,3% în ianuarie 2026, ceea ce va duce la reducerea producției în lunile următoare. Nici sectorul construcțiilor nu stă mai bine, după ce a frânat puternic în a doua parte a anului. Ultimele date INS arată că volumul lucrărilor de construcții a scăzut cu 2,4% în ianuarie față de aceeași lună din 2025, pe fondul blocării planurilor de investiții de către firme.
Consumul s-a prăbușit, investițiile publice au scăzut cu 3,1 miliarde lei
Sunt șapte luni consecutive de cădere a consumului, cea mai mare scădere de la criza din 2009 încoace. Cauzele indicate de analiză sunt creșterile de TVA și accize, înghețarea veniturilor și percepția negativă generală. Măsurile au redus puterea de cumpărare, cu efecte vizibile în sectorul serviciilor. Activitatea din HoReCa a scăzut cu 16% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025, arată datele INS.
Dar nu doar consumul privat a scăzut. Și investițiile publice în primele două luni ale anului 2026 indică o scădere de 3,1 miliarde de lei la cele finanțate din buget și o scădere totală de 1,8 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, conform datelor de la Ministerul Finanțelor.
Cristian Socol descrie situația actuală printr-o metaforă dură: „Operația a reușit, pacientul a murit”. El susține că ieșirea din criză se poate face printr-o combinație de consolidare fiscală echitabilă și relansare economică țintită. Asta ar presupune mutarea poverii fiscale de pe cei cu venituri reduse spre cei bogați și implementarea unui plan de relansare economică. O viziune necesară pentru a evita capcana stagflației ar fi, potrivit analizei, tranziția către un model bazat pe energie ieftină, investiții în capital uman și tehnologii avansate precum Inteligența Artificială și robotica industrială.
