Barbu la Bruxelles – Taxa pe carbon lovește fermierii. România cere suspendarea
Tranziția verde are un preț. Iar nota de plată, spune ministrul Agriculturii Florin Barbu, a fost trimisă direct fermierilor, care nu pot suporta singuri costurile gigantice ale politicilor climatice. Mesajul a fost transmis ferm la Bruxelles. Miza e uriașă, relatează News.
Nu e vorba doar de afacerile lor. E vorba de competitivitatea întregii agriculturi europene. Și, la final, de mâncarea noastră. Poziția României, susținută la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit (AGRIFISH) din 26 ianuarie 2026, a vizat exact problema care arde pe buzele tuturor: îngrășămintele tot mai scumpe.
Taxa pe carbon care aprinde prețurile: Ce este CBAM?
Vinovatul are un nume tehnic: Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului (CBAM). Pe scurt, o taxă pe carbon. Egalizează costurile pentru produsele importate cu cele din UE. Pe hârtie, sună bine. În realitate, lovește direct în buzunarul agricultorilor, pentru că îngrășămintele, absolut de bază pentru orice recoltă, sunt printre primele vizate.
Ministrul Florin Barbu a spus lucrurilor pe nume. Creșterea prețurilor, provocată de CBAM, „loveşte direct în competitivitatea agriculturii europene şi, implicit, în siguranţa alimentară”. Ecuația e simplă. Și periculoasă. Îngrășăminte mai scumpe duc la costuri de producție mai mari, ceea ce înseamnă fie prețuri mai mari la raft pentru noi toți, fie falimentul fermierilor care nu mai fac față concurenței din afara Uniunii.
România și Austria, front comun pentru suspendarea taxei
Bucureștiul nu a strigat în pustiu. Austria a fost alături, iar România i-a sprijinit propunerea de a suspenda aplicarea CBAM pentru îngrășăminte. Dar delegația română a mers și mai departe. A cerut ca suspendarea să se aplice tuturor tipurilor de fertilizanţi, nu doar la amoniac și uree, acoperind astfel tot spectrul de nevoi din câmp. Un gest care arată că cineva chiar înțelege ce se întâmplă pe teren, unde fermierii se luptă deja cu seceta și costuri imprevizibile. Coincidență? Puțin probabil.
Alianța asta de moment spune ceva. Spune că îngrijorarea crește în toată Europa. Oficialii încep să înțeleagă că politicile climatice, oricât de necesare, pot distruge sectoare economice vitale dacă sunt aplicate fără cap.
„Fermierii noştri nu pot fi puşi în situaţia de a plăti singuri”
Mesajul ministrului român a fost clar. Fără ocolișuri. Tranziția verde nu poate fi o povară pusă pe umerii unui singur grup. „Fermierii noştri nu pot fi puşi în situaţia de a plăti singuri costul tranziţiei verzi,” a declarat Florin-Ionuţ Barbu. El a insistat că obiectivele de mediu trebuie să vină la pachet cu ajutoare concrete, altfel riscăm o criză alimentară provocată chiar de politicile care ar trebui să salveze planeta.
Ironia sorții. Salvezi planeta, dar riști să nu mai ai ce pune pe masă.
Oficialul a completat cu soluția: „România susţine o abordare echilibrată: protecţia mediului trebuie să meargă mână în mână cu protecţia fermierilor şi cu menţinerea capacităţii de producţie în Uniunea Europeană”.
Soluția cerută de România: Compensări, nu poveri
România nu s-a limitat la critici. A venit cu o direcție. O soluție. S-a cerut răspicat identificarea unor mecanisme europene de sprijin și compensare. Acestea ar trebui să ajute fermierii să treacă peste șocul costurilor, dar și să le dea resurse pentru a investi în modernizare. Pe românește, Bruxelles-ul nu poate doar să arunce responsabilități. Trebuie să ofere și uneltele pentru a le duce la capăt.
Poziția ministrului, conform comunicatului oficial, continuă linia de acțiune a MADR. Aceea de a apăra interesele fermierilor români și de a promova politici care să garanteze în același timp sustenabilitate, competitivitate și, mai presus de orice, securitatea alimentară a întregului bloc comunitar.
