Casa Albă a blocat planul Pentagonului de a tăia trupe din Europa.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, intenționa să anunțe la Bruxelles reduceri ample ale efectivelor SUA din Europa, în completarea retragerii anterioare a brigăzii de infanterie din România. Planul a fost oprit de Marco Rubio, consilierul pe securitate națională al lui Donald Trump, și de alți oficiali-cheie de la Casa Albă, iar mesajul public a fost redus la lansarea unei reevaluări a prezenței militare americane pe continent.

Această reevaluare ar putea dura jumătate de an, într-un moment în care miza pentru flancul estic este directă: o nouă scădere a prezenței americane ar însemna mai puține garanții militare vizibile față de formula actuală. România a trecut deja prin retragerea unei brigăzi de infanterie, iar Polonia s-a confruntat cu anularea rotației unei brigăzi blindate. Pentru statele din estul NATO, diferența dintre o analiză strategică și o decizie efectivă contează inclusiv în plan bugetar, deoarece presiunea se mută spre cheltuieli mai mari pentru apărare și spre asumarea unei părți mai consistente din sprijinul pentru Ucraina.

Summitul de săptămâna viitoare mută discuția de la trupe la bani și angajamente

Nivelul trupelor americane și bugetele de apărare ale aliaților vor fi pe agenda întâlnirii de săptămâna viitoare dintre Donald Trump și liderii NATO, la Ankara, în Turcia. Acolo va fi discutat și sprijinul militar pentru Kiev, într-un climat deja tensionat de presiunea asupra statelor europene de a prelua o povară mai mare pentru apărarea continentului.

Pentru România, implicația este clară chiar și fără o decizie finală anunțată acum. Dacă Washingtonul își reduce prezența militară în Europa pentru a-și concentra resursele în Pacificul de Vest și în Emisfera Vestică, statele de pe flancul estic trebuie să compenseze cu bugete mai mari, capabilități proprii și coordonare mai strânsă în NATO. Aceasta privește armata, dar și capacitatea guvernelor de a susține simultan apărarea internă și sprijinul pentru Ucraina.

Strategia de apărare a Pentagonului indică tocmai această schimbare de direcție. Washingtonul vrea să reducă prezența militară din Europa și să mute resursele spre alte zone considerate prioritare. Potrivit Adevarul, tăierile pregătite de Hegseth ar fi depășit atât anularea trimiterii unei brigăzi blindate în Polonia, cât și retragerea anterioară a brigăzii de infanterie din România.

Polonia a fost deja testul care a arătat cât de repede se poate deteriora relația cu aliații

Decizia lui Pete Hegseth de a anula rotația unei brigăzi blindate în Polonia a provocat critici dure în Congresul SUA și a stârnit furie la Varșovia. Oficialii polonezi au spus că au aflat din presă despre această mișcare, un detaliu care arată că problema este militară și politică.

Reacția de la vârful administrației americane a venit în același registru. Donald Trump l-a sunat pe șeful Pentagonului ca să îl întrebe de ce tratează astfel un aliat strategic, după episodul legat de Polonia. Cu atât mai mult cu cât Trump promisese public trimiterea a 5.000 de soldați în Polonia, însă oficialii americani confirmă că până acum nu a fost dislocat niciun militar suplimentar.

Pentru București, acest episod este un semnal util de citit corect. Decizia finală contează, la fel și felul în care ea este negociată în interiorul administrației americane. Faptul că planul lui Hegseth a fost blocat la Casa Albă arată că tema nu este închisă, dar nici acceptată automat. România și ceilalți aliați de pe flancul estic intră astfel într-o perioadă de cel puțin șase luni în care trebuie să urmărească declarațiile publice și rezultatul reevaluării anunțate.

Casa Albă a evitat acum un anunț care putea lovi direct în coeziunea NATO

Blocarea planului înainte de reuniunea de la Ankara are și o miză diplomatică. O reducere masivă a trupelor americane, anunțată chiar înaintea discuțiilor cu liderii NATO, risca să umbrească summitul și să tensioneze suplimentar relația cu aliații, într-un moment în care Alianța trebuie să decidă cum își păstrează unitatea și cum continuă sprijinul pentru Ucraina.

În acest cadru, purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, Sean Parnell, a transmis că limitarea anunțului a urmărit să lase opțiuni deschise președintelui american.

„Secretarul Hegseth s-a asigurat doar că mesajul său respectă linia și agenda președintelui, fără a-i îngrădi acestuia opțiunile strategice.”

Donald Trump a formulat public și reproșul de fond adresat aliaților europeni, legat de costul apărării în interiorul NATO. Mesajul lui explică de ce discuția despre trupe este inseparabilă de cea despre bani.

„Statele Unite cheltuiesc de departe cei mai mulți bani din NATO ca să îi protejeze pe ceilalți, fără să aleagă cu niciun beneficiu din treaba asta.”

Și mai apare un semn al tensiunii politice din alianță: pe fondul acestor neînțelegeri, aliații ar urma să anuleze summitul NATO din 2027, programat inițial în Albania.

Ce urmează concret este deja fixat în calendar: săptămâna viitoare, la Ankara, în Turcia, liderii NATO și Donald Trump vor discuta nivelul trupelor americane, bugetele de apărare ale aliaților și sprijinul militar pentru Kiev, în timp ce reevaluarea prezenței SUA în Europa ar putea continua încă jumătate de an.