Ce se întâmplă în justiția constănțeană. Un procuror a dictat pas cu pas clasarea unui dosar

Procurorul constănțean Gigi Ștefan a fost interceptat în timp ce îi dicta unui ofițer de poliție, cu lux de amănunte, argumentația juridică pentru clasarea unui dosar penal deschis în anul 2022. Discuția din 21 aprilie 2026 arată o implicare directă a magistratului în redactarea soluției și stabilirea traseului ierarhic către prim-procurorul unității.
Dincolo de discuțiile punctuale, miza reală o reprezintă vulnerabilitatea sistemului judiciar în fața coordonărilor informale. Când un magistrat depășește cadrul legal de supraveghere și livrează polițistului raționamentul gata făcut pentru a închide o speță, se creează un precedent periculos pentru independența actului de urmărire penală. E drept că procurorul coordonează ancheta, dar substituirea ofițerului de caz intră direct în sfera abuzului în serviciu.
Cazul (înregistrat sub numărul 10640/210/P/2022 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța) pleacă de la o plângere formulată de Universitatea Ovidius privind o presupusă tulburare de posesie a unui teren. În prezent, Gigi Ștefan se află deja în arest preventiv pentru fapte grave de corupție, iar aceste noi stenograme vin să explice un mod de operare bazat pe influențarea soluțiilor.
Traseul procedural prestabilit
Conform procedurii penale standard, polițistul propune o soluție pe baza probatoriului, iar procurorul o confirmă sau o infirmă. Numai că stenogramele arată o inversare completă a acestui mecanism. Așa cum a relatat Adevarul vineri, magistratul i-a cerut ofițerului să înainteze propunerea direct către prim-procurorul Mihai Stanciu, invocând o înțelegere prealabilă cu acesta.
Iar dialogul interceptat nu lasă loc de interpretări.
„Am vorbit ieri cu Mihai Stanciu și i-am zis ca să îți zic eu și pe urmă voi mergeți sau cine merge, tu sau cine o fi, să mergeți cu dosarul cu propunerea direct la el.” – Gigi Ștefan, procuror
Argumentația juridică dictată
Pentru a asigura clasarea, procurorul a oferit și soluția de drept material. El i-a explicat ofițerului că lipsește elementul material specific infracțiunii reclamate (condițiile de tipicitate din Codul Penal), indicând exact ce trebuie scris în referat. Până la urmă, raționamentul s-a bazat pe absența violenței sau a amenințării în preluarea imobilului.
„Ideea este următoarea că sunt două aspecte care ar trebui menționate în acea propunere. Primul, faptul că…, adică așa am convenit și așa e și corect.. Pentru existența infracțiunii de tulburare de posesie trebuie ca acea deposedare a terenului să fie prin… A imobilului, prin violență sau amenințări, exclus așa ceva..” – Gigi Ștefan, procuror
V-ați gândit vreodată cât de ușor se poate închide o investigație dintr-un simplu birou? Anchetatorii de la Parchetul General rețin că o astfel de conduită indică exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de magistrat.
În acest moment, dosarul privind terenul Universității Ovidius ridică semne de întrebare asupra modului în care conducerea parchetului a gestionat soluțiile propuse pe circuit scurt. Clarificarea modului în care prim-procurorul indicat în interceptări a acționat efectiv va stabili dacă a existat o coordonare informală la nivelul întregii instituții sau doar o încercare izolată de traficare a influenței.







