Industria avertizează – noua OUG blochează angajarea a 90.000 de străini
Un nou proiect de Ordonanță de Urgență privind angajarea cetățenilor străini riscă să blocheze companiile corecte și să frâneze economia. Avertismentul vine de la Nestlers, companie de consultanță în imigrare, care acuză suprareglementarea, sancțiunile disproporționate și costurile suplimentare impuse de proiectul Guvernului.
Propunerea legislativă este construită exclusiv pe o logică punitivă, susțin specialiștii.
Poziția industriei a fost făcută publică după ce Cancelaria Prim-Ministrului a publicat sinteza propunerilor din consultarea publică desfășurată între 30 martie și 8 aprilie 2026. Între timp, Executivul a stabilit pentru anul 2026 un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii, în scădere față de cel de 100.000 aprobat pentru 2025.
O abordare care ignoră realitatea economică
Una dintre marile probleme ale proiectului este că autoritățile privesc forța de muncă străină aproape exclusiv prin prisma lucrătorilor necalificați. Deși România are nevoie de această categorie de personal, piața este mult mai complexă, iar noua legislație ignoră complet nuanțele.
Însă economia reală nu funcționează într-o singură cheie.
„Vedem în acest proiect o abordare care, din păcate, reduce întreaga realitate a muncii străine la o singură categorie, aceea a personalului necalificat. Da, România are nevoie de acești oameni și este bine că statul încearcă să aducă ordine într-o piață care a crescut accelerat în ultimii ani”, a declarat Elena Antoneac, Managing Partner Nestlers Group. Aceasta a adăugat că „există și angajați fără studii universitare care lucrează în medii high-end, în operațiuni sofisticate, în sectoare unde competența practică este esențială. Dacă îi tratezi identic, fără diferențiere, nu reglementezi inteligent piața, ci o blochezi”.
Sancțiuni severe și costuri mai mari pentru firmele corecte
În forma actuală, proiectul transferă o presiune administrativă și financiară excesivă către agențiile autorizate și companiile care respectă legea. Reprezentanții industriei spun că, în loc să încurajeze funcționarea corectă a pieței, cadrul propus penalizează exact actorii care operează transparent și investesc în legalitate.
„Textul proiectului creează, în practică, o răspundere disproporționată pentru agențiile autorizate și pentru companiile care respectă legea. În momentul în care sancțiunile sunt severe, aplicabile rapid și fără o logică de gradualitate reală, costul conformării crește inevitabil”, a explicat Andreea Gheorghe, Managing Partner, Nestlers Group.
Mai exact, acest cost se va transfera direct în piață, în tarifele agențiilor și în costurile finale ale angajatorilor. Agențiile autorizate vor fi obligate să aplice tarife mai mari pentru a putea absorbi riscurile juridice și financiare. Consecința directă va fi încetinirea proceselor de recrutare, creșterea costurilor operaționale și, în final, diminuarea competitivității firmelor care angajează legal.
O frână pentru companiile care au nevoie de flexibilitate
Specialiștii atrag atenția și asupra faptului că proiectul ignoră nevoia de flexibilitate a companiilor. În contextul economic actual, angajatorii trebuie să poată reacționa rapid la contracte noi sau la extinderi operaționale, iar orice limitare birocratică devine o frână pentru creștere.
„Din practica noastră curentă, vedem companii care operează în industrii unde nevoia de personal apare rapid, în funcție de contracte, sezonalitate, deschideri de linii, relocări sau extinderi. O legislație care nu înțelege acest ritm al economiei reale riscă să transforme conformarea într-un obstacol operațional”, a precizat Ionuț Cirdei, Head of the Immigration Unit la Nestlers Group.
Compania solicită autorităților revizuirea urgentă a proiectului, printr-un dialog real cu mediul de afaceri. „România are nevoie de reguli clare, dar și de inteligență economică în modul în care aceste reguli sunt construite. Nu putem pune pe umerii companiilor conforme și ai agențiilor autorizate întreaga presiune a unui sistem care nu face suficient diferența între tipurile de muncă”, a conchis Elena Antoneac.
