Pacienții non-urgenți pierd primii, în timp ce spitalele cer 30.000 de oameni și primesc 22 de posturi

Pacienții cu o intervenție programată sau cu un control non-urgent intră primii în zona de risc. Sistemul sanitar de stat intră în grevă generală. Pe termen nelimitat. Începe marți, 28 iulie 2026. Spitalele vor menține la capacitate completă doar urgențele medicale.

Unitățile de primiri urgențe, compartimentele de primiri urgențe și camerele de gardă vor funcționa la 100%. Însă intervențiile și controalele non-urgente riscă să fie amânate. Sistemul sanitar reclamă deja un deficit de personal de 57.000 de oameni.

Spitalele cer 30.000 de angajați, Guvernul aprobă 22 de posturi

Miza o reprezintă nu numai zilele de protest, ci modul în care funcționează deja spitalele. Sindicatele spun că principala revendicare este deblocarea posturilor. Spitalele au cerut urgent 30.000 de angajați. Ministerul Sănătății a solicitat 7.600. Guvernul a aprobat doar 22. Diferența dintre necesarul minim de 57.000 și cele 22 de posturi aprobate arată dimensiunea blocajului.

„Revendicarea numărul 1 este deblocarea posturilor. Avem un necesar de 57.000 de salariați ca să se respecte normativul minim de personal. Spitalele au spus că au nevoie de 30.000 de oameni de urgență, Ministerul Sănătății a cerut deblocarea a 7.600, iar Guvernul a deblocat doar 22.”, a declarat Viorel Hușanu, președintele Uniunii Sindicale SANITAS București.

Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București ilustrează impactul acestei lipsuri. Unitatea a transmis Ministerului Sănătății un necesar de 202 asistente, 62 de medici, 86 de infirmieri și îngrijitori și aproximativ 20 de posturi TESA. Deficitul a redus deja capacitatea operatorie de la 21 de săli la 17-19 săli funcționale în anumite zile.

„Prima solicitare adresată Ministerului, repet din memorie, cred că aveam nevoie de 202 asistente, 62 de medici, undeva 86 de infirmieri și îngrijitori și cred că un 20 de posturi în TESA, TESA însemnând de la muncitor la inginer, șef de serviciu… Deci un număr destul de mare. Necesarul este uriaș, mai ales pe structurile critice.”, a declarat Andi Nodiț, managerul spitalului.

Managerul arată și limitele practice ale detașărilor, o măsură invocată uneori ca soluție de avarie. Legea permite detașarea pentru cel mult 60 de zile fără acordul salariatului. Spitalul susține că mutarea între secții este tehnic și legal inaplicabilă pe termen lung, mai ales în zonele critice.

„Niciodată nu o să poți să muți un asistent de pe secția Ortopedie pe secția Terapie Intensivă. Oricât de antrenat ar fi, sunt alte proceduri, sunt alte protocoale. Niciodată nu o să poți să iei pe cineva de pe Recuperare și să-l pui pe USTACC de Cardiologie sau în prima linie la UPU. Unui asistent de terapie îi trebuie cel puțin 3 luni de zile să fie format pentru a fi asistent de anestezie la sală.”, a spus Andi Nodiț.

Noua lege a salarizării mută presiunea pe bugetul spitalelor

Personalul medical reclamă și o problemă care trece dincolo de schema de personal. Noua lege a salarizării este contestată de sindicate. Acestea susțin că din același contract al spitalului cu Casa de Asigurări ar urma să fie plătite salariile, medicamentele și materialele sanitare. Riscul invocat pentru pacienți este lipsa medicamentelor. Pentru angajați, riscul este nesiguranța plății salariilor.

Viorel Hușanu a descris această schimbare drept una dintre „liniile roșii” ale conflictului, cum relatează Libertatea.

„Liniile roșii sunt legate de lipsa sursei de finanțare. Prin noua lege, din contractul spitalului cu Casa de Asigurări ar trebui să se plătească și salarii, și medicamente, și materiale sanitare. Asta înseamnă că e posibil ca noi să nu ne luăm salariile, iar pacienții vor suferi că nu vor avea bani de medicamente.”, a afirmat liderul sindical.

Presiunea financiară este dublată de o problemă mai veche. Managerul de la „Bagdasar-Arseni” a semnalat că tarifele de decontare de la Casa de Asigurări nu au mai fost actualizate din mai 2023. Asta deși între timp au crescut costurile cu utilitățile, materialele sanitare și medicamentele.

Sindicatele acuză intimidări înainte de grevă

Federația SANITAS a acuzat conducerile unor spitale că au încercat să întocmească liste cu greviștii pentru a le suspenda anticipat contractele de muncă. Acuzația indică tensiunea dinaintea declanșării protestului.

Iulian Pope, președintele Federației Sanitas din România, a transmis public: „Nu veți opri greva prin intimidare!”

Greva generală vine pe fondul unei crize de personal accentuate de blocarea posturilor. Din 28 iulie 2026, urgențele medicale rămân garantate. Pentru restul serviciilor, presiunea se va muta pe programările care pot fi amânate, în condițiile unei greve anunțate pe termen nelimitat.