Românii nu mai cumpără. Consumul a scăzut 7 luni la rând și a ajuns la minus 6,2%
Motorul principal al economiei românești s-a gripat. Consumul a scăzut pentru a șaptea lună consecutiv, confirmând un colaps al puterii de cumpărare, arată cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul.
Este cea mai mare prăbușire a consumului de la criza financiară din 2009 încoace.
Datele oficiale arată o contracție profundă și continuă. Dacă în decembrie 2024 consumul încă înregistra un avans de 7,8%, curba a coborât dramatic, lună de lună, ajungând la un minim alarmant de -6,2% în februarie 2026. Această dinamică negativă, întinsă pe șapte luni, din august 2025 până în februarie 2026, indică un blocaj sistemic, nu o simplă fluctuație sezonieră.
Cauzele prăbușirii: taxe mari și venituri înghețate
Scăderea abruptă a consumului nu a apărut din senin, ci este nota de plată directă pentru un mix de decizii guvernamentale. Românii au redus drastic cheltuielile din două motive clare, care au acționat simultan asupra bugetelor familiilor. Pe de o parte, majorarea brutală a TVA-ului și a accizelor a aruncat în aer prețurile la raft. Când bunurile de bază și serviciile devin peste noapte mult mai scumpe, reacția firească a populației este să taie de pe lista de cumpărături orice nu este strict necesar.
Și, în multe cazuri, oamenii au fost forțați să renunțe chiar și la o parte din bunurile considerate de bază.
Pe de altă parte, în timp ce prețurile au galopat, veniturile românilor au rămas pe loc. Salariile nu au ținut pasul cu inflația, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, puterea de cumpărare s-a topit. Fără bani în plus în buzunar pentru a acoperi scumpirile, românii au fost obligați să impună o cură de austeritate severă în propriile gospodării.
Un cerc vicios pentru întreaga economie
Consecințele acestui blocaj se propagă în întreaga economie, creând un cerc vicios periculos. Când oamenii nu mai cumpără, comercianții nu mai vând, ceea ce duce la scăderea cifrelor de afaceri și, inevitabil, la presiune pe locurile de muncă din sectorul de retail. Mai departe, producătorii nu mai au cui să vândă, deci reduc producția și amână investițiile.
Or, acest lanț al slăbiciunilor lovește direct în bugetul de stat.
Încasările din TVA și accize, principalele surse de venit ale statului, scad odată cu volumul vânzărilor. Acest fenomen demonstrează că suprataxarea într-o perioadă de inflație ridicată nu aduce mai mulți bani la buget, ci poate duce la o recesiune profundă. Contextul este cu atât mai îngrijorător cu cât România a ajuns în 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și cu cele mai mari scumpiri la alimente. Pe lângă prăbușirea consumului privat, investițiile de la buget au scăzut și ele cu 55%, completând tabloul unui colaps economic.
