Situaţia umanitară globală intre conflicte armate si bugetele de ajutor în scădere

De Bianca Ion
4 min citire

În contextul umanitar, Carolline Holt, director pentru Dezastre, Climă și Crize la Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, a declarat într-un interviu acordat pentru Newsweek că reducerea sprijinului pentru cei mai vulnerabili devine normă pe fondul investițiilor în armament.

Discuția a avut loc în contextul Forumului de la Doha, eveniment care a reunit personalități marcante din sfera politică globală pentru a dezbate provocările cu care se confruntă lumea.

Impactul global al conflictelor armate

În cadrul celor discutate la forum, una dintre principalele probleme este direcția politică actuală în multe țări, unde prioritizarea agendei de securitate conduce la o scădere a fondurilor destinate sectorului umanitar.

Această schimbare nu doar că afectează finanțarea necesară inițiativelor umanitare, ci și intensifică deplasările de populații. Un exemplu al acestor fenomene este conflictul din Ucraina, cel mai mare război din Europa de la Al Doilea Război Mondial până în prezent, care continuă să genereze consecințe la scară largă.

În paralel, conflictele din Orientul Mijlociu implicând Israel, Hamas, Hezbollah, Iran și Houthi, deși par reduse, rămân nerezolvate. Se adaugă și tensiuni în America Latină, unde există semne de potențială intervenție a Statelor Unite în Venezuela. Similar, în Africa, zone precum Sudan și Sahel, dar și în Asia de Sud-Est, conflictele armate persistă.

Creșterea crizelor și efectele economice

În acest sens, Caroline Holt a subliniat creșterea crizelor prelungite și suprapuse, care lasă comunitățile fără timpul necesar pentru a se reface. În acest context, producătorii de armament prosperă;

Astfel, Stockholm International Peace Research Institute, afirmă că veniturile celor mai mari companii din domeniu au crescut cu aproape 6% anul trecut, atingând un nivel fără precedent.

Evoluția rapidă a tehnologiilor letale se desfășoară pe câmpurile de luptă, alimentând cursa înarmărilor.

Un alt factor de risc este inteligența artificială.

Ero de la International Crisis Group a menționat că AI-ul, deși poate aduce beneficii, are și capacitatea de a accentua pericolele când tehnologia avansată este accesibilă actorilor statali și non-statali cu intenții ostile.

Ajutorul umanitar în declin

Diminuarea bugetelor de ajutor ale țărilor occidentale, resimțită puternic odată cu desființarea USAID în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, a afectat numeroase sectoare. Education Above All Foundation din Doha, implicată în sprijinul educațional global, a semnalat că educația, sănătatea și agricultura sunt printre domeniile afectate.

Qatar și China: noi actori pe scena umanitară

Pe măsură ce Occidentul reduce sprijinul, țări precum Qatar și China încearcă să umple golurile lăsate în urma retragerii fondurilor internaționale. Qatar Fund for Development promovează o tranziție spre investiții orientate spre dezvoltare. Această transformare este privită ca o oportunitate pentru creșterea economică și umanitară. China, prin inițiativa Belt and Road și ajutorul umanitar, preia, de asemenea, un rol mai proeminent în leadershipul global.

Datele arată o nevoie crescândă de finanțare în contextul în care Crucea Roșie derulează 42 de apeluri de urgență, însă finanțarea este asigurată doar în proporție de 20%. Acest deficit contrastează cu succesul financiar al industriei de armament. Furtuna iminentă include mai multe conflicte și resurse limitate pentru gestionarea sau prevenirea lor.

Concluzia este clară: pe măsură ce bugetele umanitare scad, comunitatea internațională trebuie să găsească soluții inovative și colaborative pentru a face față provocărilor și a menține stabilitatea globală.