Stanford dezvăluie cum 100 de tipare zilnice pot prezice cât vei trăi
Un studiu de la Stanford vine să zguduie ce știam despre longevitate. Cercetătorii au reușit să prezică durata de viață a subiecților analizați, 81 de pești Killifish africani, pe baza comportamentului dintr-o singură zi, identificând nu mai puțin de 100 de tipare comportamentale.
Comportamentul, o oglindă a îmbătrânirii
Oamenii de știință au monitorizat peștii pe întreaga durată a vieții lor, în acvarii supravegheate video. Au analizat miliarde de cadre pentru a corela obiceiurile zilnice cu probabilitatea de a trăi mai mult sau mai puțin. Concluzia majoră este una simplă, dar cu implicații profunde. „Comportamentul reprezintă o măsură neinvazivă a procesului de îmbătrânire”, a declarat pentru BBC Science Focus coautoarea principală Dr. Claire Bedbrook, bioinginer și neuroștiințist.
Iar aplicațiile pentru oameni sunt evidente. „Acest lucru sugerează că urmărirea unor indicatori simpli, precum activitatea și somnul, pe parcursul unui ciclu de 24 de ore, ne poate oferi informații despre stadiul în care ne aflăm în procesul de îmbătrânire. Și chiar ne poate prezice durata de viață”, a continuat Bedbrook. Mai mult, aceasta a explicat că, dat fiind că ceasurile inteligente sunt deja un lucru obișnuit, oamenii de știință ar putea în curând să poată „înțelege și să cuantifice unde se află o persoană în călătoria sa de la maturitate până la moarte”.
Activitate de zi, somn de noapte
Dar cum îți poate prezice, pe bune, o zi obișnuită durata de viață? Diferențele au apărut devreme. „La începutul vârstei de mijloc – în jur de 70-100 de zile de viață – peștii care urmau să trăiască mai mult se comportau deja diferit față de cei cu viață scurtă”.
Concret, cercetătorii au observat diferențe majore în tiparele de somn. Peștii cu o viață mai lungă dormeau preponderent noaptea, în timp ce exemplarele cu o viață mai scurtă ațipeau din ce în ce mai mult în timpul zilei pe măsură ce înaintau în vârstă. În același timp, peștii mai activi – cei care înotau mai energic, mai rapid și mai spontan – aveau șanse mai mari la o viață lungă.
Cifrele sunt clare.
„Mi se pare foarte interesant faptul că am reușit să observăm comportamentul unui animal la o vârstă relativ tânără și să estimăm cu precizie vârsta acestuia și dacă va avea o viață lungă sau scurtă”, a declarat pentru BBC Science Focus coautorul principal, dr. Ravi Nath.
Îmbătrânirea nu este un proces continuu
Numai că surprizele nu s-au oprit aici. Folosind modele de învățare automată, echipa de la Stanford a putut prezice cu acuratețe durata de viață a unui pește analizând datele colectate pe parcursul a doar câteva zile din mijlocul vieții sale.
Una dintre cele mai neașteptate constatări a fost că peștele îmbătrânea în etape (între două și șase), nu în mod continuu – o descoperire ce reflectă cercetări recente efectuate pe oameni. „Inițial, am emis ipoteza că îmbătrânirea este un proces gradual, fiecare zi fiind puțin mai rea decât cea precedentă”, a spus Bedbrook. Lucrurile stau, se pare, puțin diferit. „Monitorizarea comportamentală relevă perioade lungi de stabilitate, punctate de tranziții abrupte. În acele momente, animalele îmbătrânesc rapid și intră într-o nouă etapă de viață”.
Ce urmează? Cercetarea nu se oprește aici, fireste. „Studiile viitoare ar putea analiza comportamentul într-un cadru mai natural. Oamenii de știință vor permite peștilor să aibă mai mult contact social”, a adăugat Bedbrook, deschizând calea către noi descoperiri.
