Ţărăncuţa lui Grigorescu a explodat la 141.000 de euro în licitația Artmark

O lucrare semnată de Nicolae Grigorescu, „Ţărăncuţă din Rucăr (Suzana)”, a devenit vedeta Licitaţiei de Primăvară organizate de Artmark. Tabloul, un ulei pe lemn, a fost adjudecat pentru suma spectaculoasă de 141.000 de euro, deși estimarea sa inițială se situa între 30.000 și 50.000 de euro.
O adjudecare de aproape trei ori peste estimare
Lupta pentru „Ţărăncuţă din Rucăr” a fost acerbă, prețul final depășind cu mult chiar și cea mai optimistă evaluare. E drept că operele lui Grigorescu sunt mereu la mare căutare, dar o asemenea diferență între estimare și prețul de ciocan nu se vede în fiecare zi. Lucrarea este una cu istoric, fiind reprodusă în monografia dedicată pictorului de Alexandru Vlahuţă, unde apare sub numele de „Susana”.
Dar cine a fost, de fapt, misterioasa Suzana? Deși identitatea precisă a modelului s-a pierdut în timp, chipul său a fost o sursă de inspirație recurentă pentru artist, apărând și în alte tablouri. Grigorescu o surprinde pe un fundal brun închis, neutru, forțând astfel privitorul să se concentreze pe expresia feței și pe detaliile costumului popular.
Simbolistica din spatele portretului
La o privire mai atentă, fiecare element are rolul său. Basmaua, redată într-un alb gălbui luminos, devine centrul de greutate al compoziției și principala sursă de lumină, sugerând modestia și decența femeii de la țară. Modul în care aceasta încadrează chipul nu face decât să accentueze expresia mândră a modelului.
Iar mărgelele roșii, un detaliu frecvent în portretele de țărănci ale lui Grigorescu, adaugă o pată vibrantă de culoare și funcționează ca un simbol al feminității. Până la urmă, tehnica folosită, cu tușe largi care modelează volumul, plasează lucrarea în etapa matură a creației artistului, cea de după 1890. În această perioadă, tema rurală este abordată într-o cheie lirică, sintetizată, transformând realitatea într-un ideal vizual al identității naționale.
Maeștrii români, la mare preț
Numai că Grigorescu nu a fost singurul nume care a stârnit interesul colecționarilor. Două lucrări de Gheorghe Petraşcu, „Lucreţia privind gravuri” (1935) și „Nud cu evantai (Lucreţia)” (1930), s-au vândut cu 35.000, respectiv 31.000 de euro. si, „Interior de atelier” (1946) de Ion Ţuculescu și „Margine de sat” (1880) de Ion Andreescu au atins fiecare pragul de 40.000 de euro.
O seară bună a fost și pentru arta lui Sabin Bălaşa. Toate lucrările sale scoase la licitație au fost adjudecate, cu prețuri variind între 46.000 de euro pentru „Cosmogonie” (1997) și 9.000 de euro pentru „Linişte” (1978).
Cifrele vorbesc de la sine.
Nici Nicolae Tonitza nu a fost ocolit. „Cap de copil (Melancolie)”, un ulei pe carton din anii ’20, a fost adjudecat la 26.000 de euro, în timp ce „Buchet cu flori de primăvară” a fost vândut cu 20.000 de euro. Chiar și o lucrare mai puțin cunoscută, „Atacul de la Smârdan” (1903) de Emilian Lăzărescu, o replică după celebra pictură a lui Grigorescu de la Muzeul Naţional de Istorie, a fost vândută pentru o sumă respectabilă, 9.500 de euro.











