Vârsta medie a mamelor adolescente din zone defavorizate din România este de 16 ani la prima naștere

În România, vârsta medie la nașterea primului copil, în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la a doua. Unele tinere nasc deja al cincilea copil înainte de a împlini vârsta de 23 de ani, arată o anchetă sociologică realizată de Organizația Salvați Copiii.

Mai multe gravide adolescente, din zonele rurale defavorizate din România, nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și a resurselor financiare, iar 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.

În data de 29-09-2021, Organizați Salvați Copiii lansează astăzi proiectul transfrontalier „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale și sociale pentru adolescentele însărcinate și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România și Republica Moldova”, proiect ce beneficiază de un grant MSD for Mothers și MSD România în valoare totală de 1.400.000 de dolari. În Republica Moldova, proiectul este derulat în parteneriat cu Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului și Asociația Sănătate pentru Tineri din Chișinău.

RecomandariVârsta medie de 15 ani a mașinilor din România umflă costurile de întreținere

În cadrul unei analize a situației mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate, realizată sub forma unei anchete sociologice, derulată în perioada iulie-august 2021, în 46 de comunități rurale din România, relevă deficiențe cronice și alarmante din perspectiva serviciilor de sănătate destinate mamelor precoce și punctează aspecte sociale defavorabile relevante în acest context.

Analiza a fost realizată pe un eșantion de 640 de gravide și mame adolescente din 46 de comunități rurale din 16 județe din România. În aceste comunități defavorizate, Organizația Salvați Copiii, cu ajutorul experților locali, desfășoară intervenții integrate în vederea creșterii accesului gravidelor, mamelor și copiilor sub 5 ani la servicii medicale, educaționale și sociale adaptate nevoilor lor.

Principalele concluzii ale analizei Salvați Copiii, în urma acestui sondaj:

RecomandariInima multor adulți este, în medie, mai „bătrână” decât vârsta lor biologică reală, cum se calculează vârsta cardiacă

• 39% dintre mamele și gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate ce au făcut parte din eșantionul cercetării au afirmat că nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și/sau a resurselor financiare necesare.

• 87% dintre gravidele și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din țara noastră nu au utilizat nicio metodă contraceptivă.

• 16,3 ani este vârsta medie a nașterii primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate. Cele cu mai mult de un copil au în medie 18.1 ani la nașterea celui de-al doilea copil, 19,5 ani la al treilea, 20,9 ani la al patrulea și 22,9 ani la cel de-al cincilea copil.

• 20,4 ani au în medie tații copiilor acestor gravide sau mame minore din zonele rurale din România.

• 72% dintre tinerele fete și femei intervievate afirmă că locuiesc într-o cameră sau cel mult două, împreună cu alte persoane din familie, fapt ce indică precaritatea condițiilor în care trăiesc atât ele, cât și copiii lor.

• 55% dintre mamele și gravidele adolescente spun că veniturile le ajung doar pentru strictul necesar.

• 74% dintre ele afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.

• 58% dintre tinere apreciază că perioada pandemiei a afectat în mod negativ șansele adulților din familia lor de a lucra (în munci ocazionale sau cu ziua)), în comparație cu luna februarie a anului 2020.

În opinia sa, „Pandemia de COVID-19 a îngenuncheat accesul la educație și la servicii medicale și a crescut astfel riscul maternal. Cauzele acestui fenomen sunt variate și adesea asociate. Cel mai adesea este vorba despre distanța mare față de cabinetele medicale, lipsa resurselor pentru a plăti transportul, lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii”, afirmă Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.

În ţara noastră, organizația Salvați Copiii este implicată activ în domeniul sănătății copiilor din România și contribuie la asigurarea dreptului la viață al copiilor prin intermediul a cinci direcții de intervenție: dotarea maternităților și a secțiilor de pediatrie nou-născuți cu echipamente medicale performante, dezvoltarea rețelelor specializate de suport pentru mame și copii la nivelul comunităților rurale, cursuri de specializare pentru echipele medicale, educație pentru sănătate și cercetări/dezbateri cu specialiști.

Concret, Salvați Copiii a lucrat în prezent în peste 60 de comunități rurale defavorizate din România, cu 56.000 de mame, gravide și copii cu vârsta până în 5 ani.

RecomandariStima de sine scăzută și sărăcia sunt factori care le influențează viața mamelor adolescente din România

Din anul 2021, Salvați Copiii a extins modelul de intervenție integrată și în Republica Moldova, unde, în colaborare cu Asociația Sănătate pentru Tineri și Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Chișinău, cu sprijinul MSD România, 6.300 de gravide și mame beneficiază de servicii medico-sociale și educaționale.

Acest demers este esențial, arată reprezentanții Salvați Copiii, în condițiile în care este cunoscut, pe de o parte, faptul că graviditatea la vârste tinere asociază riscuri legate de sarcină mai mari (tensiune arterială mai mare, anemie, naștere prematură, greutate mică a bebelușului la naștere, depresie post-partum), iar, pe de altă parte, maternitatea prematură expune tinerele mame la riscul de abandon școlar, de a intra în cercul vicios al sărăciei, cu efect transgenerațional.