Zona euro, la un pas de stagflaţie. Indicele economic a coborât la 50,5 puncte

Activitatea sectorului privat din zona euro a scăzut în martie la cel mai redus nivel din ultimele zece luni, pe fondul semnelor tot mai clare că războiul cu Iranul afectează serios economia globală. Indicele PMI preliminar, publicat de S&P Global, a coborât la 50,5 puncte, o scădere bruscă de la nivelul de 51,9 înregistrat în februarie. Economiştii se aşteptau la o scădere mult mai blândă, până la 51,0.

Semnal de alarmă privind stagflaţia

Datele recente au alimentat avertismentele că regiunea s-ar putea confrunta cu spectrul stagflaţiei, acea combinaţie periculoasă între inflaţie ridicată, şomaj în creştere şi o economie care bate pasul pe loc. Pragul de 50 de puncte al indicelui PMI separă creşterea de contracţie, iar apropierea de acest prag nu e deloc un semn bun.

„PMI-ul preliminar pentru zona euro trage un semnal de alarmă privind stagflaţia, pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu împinge preţurile în sus şi frânează creşterea economică”, a declarat Chris Williamson, economist-şef pentru mediul de afaceri la S&P Global Market Intelligence. Potrivit acestuia, firmele se confruntă cu cea mai rapidă creştere a costurilor din ultimii trei ani, în special din cauza scumpirii energiei. Pe bune, e cel mai dificil scenariu pentru o economie.

RecomandăriÎn luna iulie, activitatea economică în zona euro a fost afectată de lipsa materiilor prime

Lanţuri de aprovizionare blocate

Iar problemele nu se opresc aici. Conflictul a perturbat grav lanţurile de aprovizionare. Întârzierile furnizorilor au atins cel mai ridicat nivel din vara anului 2022, în mare parte din cauza problemelor de transport. V-ați întrebat vreodată cum ajung produsele pe rafturi? Ei bine, acum ajung mult mai greu.

În acest climat de incertitudine, companiile din zona euro au redus uşor şi ritmul angajărilor în luna martie. Mai mult, managerii şi-au revizuit în scădere aşteptările privind producţia pentru restul anului.

Prognoze depăşite de realitate

Actualele tensiuni din Orientul Mijlociu au făcut ca multe prognoze anterioare privind creşterea economică şi inflaţia să devină, practic, maculatură. Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană estima o creştere economică de 0,9% în 2026 şi o inflaţie medie de 2,6% pentru acest an. Numai că aceste estimări par deja optimiste.

RecomandăriRedresarea activităţilor economice în zona euro a accelerat în aprilie, datorită industriei şi sectorului serviciilor

Cifrele sunt clare.

Chris Williamson a afirmat că indicatorul PMI privind preţurile sugerează de fapt o accelerare a inflaţiei spre 3%. El a avertizat că presiunile asupra costurilor ar putea duce la noi scumpiri în lunile următoare, punând băncile centrale într-o situaţie extrem de complicată (creşterea dobânzilor ar frâna şi mai mult economia, în timp ce reducerea lor ar alimenta inflaţia).

Impactul conflictului, confirmat de analişti

Datele arată că războiul cu Iranul are deja un impact important asupra economiei zonei euro, o opinie împărtăşită şi de analiştii financiari. Raphael Brun-Aguerre, de la J.P. Morgan, a subliniat gravitatea situaţiei într-o analiză recentă.

RecomandăriÎn zona euro, activitatea economică s-a redresat

„Sondajul indică un impact important asupra inflaţiei pe termen scurt, provocat de scumpirea energiei, care s-ar putea transmite şi în preţurile de bază. Şocul energetic ar putea afecta profitabilitatea companiilor şi a redus deja cererea şi producţia în regiune”, a arătat acesta.

Von der Leyen cere negocieri

Pe fondul acestei crize, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marţi că este momentul pentru negocieri cu Iranul, subliniind caracterul „critic” al situaţiei energetice globale.

„Situaţia este critică pentru aprovizionarea cu energie a aliaţilor din întreaga lume. Cu toţii resimţim efectele asupra preţurilor gazelor şi petrolului, asupra companiilor şi societăţilor noastre, iar este extrem de important să găsim o soluţie negociată care să pună capăt ostilităţilor din Orientul Mijlociu”, a spus ea.