Care sunr drepturile părinţilor în anul 2021?

351

În prezent părinţii beneficiază de o serie de drepturi conform legislaţiei naţionale, printre ele numărându-se atât concedii pentru creşterea şi îngrijirea copilului, ci şi indemnizaţii pentru aceste concedii, precum şi zile libere pentru îngrijirea lor.

Femeile gravide sunt asigurate automat în sistemul public de sănătate, fie că lucrează sau nu, deci, indiferent dacă plătesc contribuţii sociale de sănătate sau nu. De asigurare automată beneficiază, conform legislației fiscale, și femeile care tocmai au născut (lăuzele). Asta înseamnă practic că pot primi servicii medicale gratuite, destul de multe la număr, precum diverse controale sau analize, supravegherea sarcinii şi internarea fără costuri şi fără bilet de trimitere.  

Aceste servicii medicale gratuite sunt incluse în pachetele madicale care vor fi valabile până la data de 31 martie 2021, dacă Guvernul nu va decide din nou prelungirea lor.

Însă, pentru a beneficia de protecţia maternităţii la locurile de muncă, drept stipulat în OUG nr. 96/2003, femeile însărcinate, lăuzele sau mamale care alăptează trebuie să îşi înformeze angajatorul despre situaţia lor printr-un document eliberat de medicul de familie prin care să fie atestată starea lor. Angajatorii trebuie să prevină expunerea gravidelor sau a mamelor la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea, precum să nu le constrângă să facă o muncă dăunătoare sănătăţii, stării lor de graviditate sau copilului nou-născut.

În contextul muncii, dacă medicul de familie sau cel de medicina muncii recomandă reducerea programului de lucru sau mutarea gravidei pe un alt post, angajatorul trebuie să ia aceste măsuri cu păstrarea salariului. Dacă varianta repartizării pe un alt post nu este posibilă, salariatele pot cere intrarea în concediu de risc maternal.

Acest tip de concediu are o durată maximă de 120 de zile şi poate fi luat fie în întregime, fie fracţionat. Pe durata concediului de risc maternal, salariatele primesc şi o indemnizaţie lunară, în valoare de 75% din media veniturilor ultimelor şase luni.

Iar concediul de risc maternal este acordat în baza unui certificat medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist.

Totodată, trebuie menţionat şi faptul că salariatele gravide au dreptul la 6 ore pe lună pentru efectuarea analizelor medicale cu privire la sarcină. Pentru a putea beneficia de aceste ore libere, gravida oferă angajatorului o scrisoare medicală eliberată de medic, prin care să se adeverească că în intervalul respectiv a fost la analize.

Astfel, înainte de a naşte, salariata gravidă poate intra în concediu de matrnitate, care se alocă în perioada de sarcină şi lăuzie pentru o perioadă de maximum 126 de zile calendaristice. Indemnizaţia pentru sarcină şi lăuzie este de 85% din baza de calcul. sar.

Concret, e vorba de două perioade diferite: cea pentru sarcină se referă la 63 de zile înainte de naștere, în timp ce pentru lăuzie se referă la 63 de zile după naștere. De asemenea, concediile pentru sarcină și lăuzie se pot compensa între ele, în funcție de recomandarea medicului și de opțiunea persoanei beneficiare, în așa fel încât durata obligatorie a concediului de lăuzie să fie de minim 42 de zile calendaristice.

După încheierea concediului de lăuzie, mama poate intra în concediul de creştere copil (CCC), ce se acordă până la împlinirea vârstei de doi ani, respectiv de trei ani a copilului cu handicap. Pentru a face acest lucru, persoana îndreptăţită trebuie să îşi suspende contractul de muncă la angajator. În această perioadă, persoana îndreptăţită (poate fi atât mama, cât şi tatăl) va primi o indemnizaţie de creştere copil, plătită de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

Indemnizaţia de creştere a copilului se stabileşte în cuantum a 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului. Indemnizația acordată nu poate fi sub 1.250 de lei și nici peste 8.500 de lei pe lună (indiferent cât de mari ar fi veniturile părintelui care intră în CCC). Mai multe detalii despre indemnizaţia acordată în cazul unei naşteri dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, precum şi cuantumul indemnizaţiei în cazul trecerii dintr-un CCC în altul, ca urmare a naşterii unui copil în perioada primului CCC.

În concediul pentru creşterea copilului poate intra ori mama, ori tatăl copilului, OUG 111/2010 specifică faptul că oricare dintre părinţi sau tutore poate solicita acest concediu.

De asemenea, HG 52/2011 stipulează că dacă părintele care nu a solicitat dreptul la concediul şi indemnizaţiede creştere copil, dar a obţinut venituri impozabile în ultimele 12 luni anterioare naşterii copilului, poate solicita acest drept. Mai exact, dacă mama a intrat iniţial în concediu de creştere copil şi se întoarce la locul de muncă după un an, de exemplu, pentru restul perioadei până la vârsta de doi ani, respectiv trei ani pentru copilului de handicap, tatăl poate intra în concediul de creştere copil, dacă a avut venituri impozabile în ultimele 12 luni.

Lagal, HG 52 menţionează faptul că celălalt părinte nu poate intra în concediu de creştere copil, dacă părintele care s-a aflat iniţial în CCC a solicitat acordarea stimulentului de inserţie.

Dacă dreptul propriu la concediu şi indemnizaţie nu se solicită de către celălalt părinte, concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului acordat primului părinte se reduc cu o lună.

Dacă părintele care se află în CCC se reîntoarce la locul de muncă cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea vârstei de doi ani a copilului sau trei ani în cazul copilului cu handicap, acesta poate solicita acordarea unui stimulent de inserţie. Stimulentul de inserţie se acordă până la împlinirea vârstei de trei ani, respectiv patru ani în cazul copilului cu handicap.

În prezent, valoarea stimulentului este de 650 lei/lună şi este plătită tot de către ANPIS.

În situaţia în care mama se întoarce la locul de muncă înainte de împlinirea vârstei de un an al copilului şi încă alăptează, fapt dovedit printr-o adeverinţă medicală, poate beneficia de o reducere a programului de muncă cu două ore zilnic, fără a i se modifica salariul.

OUG nr. 96/2003 prevede că mamele care alăptează trebuie să primească două pauze de alăptare a câte o oră până când copilul împlineşte un an. Însă, la cerere, pauzele pot fi înlocuite cu o reducere de două ore a programului de lucru zilnic.

 

sursa: digi24

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata