Ce este alimentatia organica?

0 149

Să cumperi organic s-a transformat, dintr-o alternativă, într-o responsabilitate socială, pentru că alegerea eco a devenit o ideologie. Iar hrana organică este mai sănătoasă, mai naturală și mai etică.

Ce înseamnă organic?

Nu există un consens global în acest sens, însă diferite regiuni au diferite reglementări.

„În România se folosește termenul de ecologic sau, prescurtat, eco. El este similar cu BIO sau organic, însă acești termeni se folosesc în alte țări”, spune Alina Constantinescu, fondatoarea fermei vegetale ecologice Nasul Roșu.
Ca accepție generală, hrana organică este cultivată fără semințe modificate genetic, fără îngrășăminte sintetice sau pesticide. În schimb, fermierii eco folosesc metode mai tradiționale, precum alternanța recoltelor sau folosirea fertilizatoarelor organice. Apoi, bineînțeles, este diferența de preț, care e aproape dublu. „Cred că toată lumea a înțeles deja că există o diferență de preț între produsul ecologic și cel convențional. Nu ne întrebăm de ce un produs manufacturat este mai scump decât cel industrial, nu?”, completează Alina Constantinescu.

„Sănătatea trebuie percepută ca o investiție, nu ca o cheltuială, context în care atenția la raft va fi către calitatea alimentelor, în special BIO, și nu la cantitate, ambalaje atractive sau gust bun. Adesea, prețul unui aliment reprezintă o barieră psihologică, dar în calculul corect al coșului de cumpărături, conștientizarea beneficiilor unui aliment corect ar trebui să fie factor de decizie. Alimentele eco oferă un nivel de sațietate ridicat și aduc un aport de nutrienți necesari echilibrului organismului”, explică nutriționistul Alina Stoica.

Un studiu independent realizat de Stanford University Medical School și publicat în American Journal of Clinical Nutrition a arătat că singurul nutrient care se găsește într-o proporție semnificativ mai mare în hrana organică față de cea cultivată în mod convențional este fosforul, însă acest lucru a fost considerat un avantaj nesemnificativ, din moment ce puțini oameni suferă de o deficiență. „Unele persoane cred că alimentația organică este întotdeauna mai sănătoasă și mai nutritivă. Am fost puțin surprinși că nu am găsit dovezi incontestabile în acest sens”, a spus Crystal Smith-Spangler, unul dintre autorii studiului.

Practic, ce am înțeles este că e mult mai important ce mănânci decât de unde. Ambele metode de farming au elemente pro și contra, iar „organic” este o etichetă de producție, dar nu presupune garanția unei sănătăți de fier.

Însă se pune problema: este cultivarea organică mai benefică pentru mediu? Agenția guvernamentală din Suedia, Swedish Food Agency, a publicat un raport în care a studiat efectele cultivării organice vs. tradiționale per kilogram de lapte, vită, porc, pui, ouă, pește, fructe de mare, legume, fructe și fructe de pădure, iar cercetătorii au luat în considerare impactul pe care îl au separat în subcategorii: climat, suprafertilizare, acidificare, eco-toxicitate, resursele de energie și suprafețele de pământ folosite. Concluzia surprinzătoare la care au ajuns e că nici unul dintre cele două sisteme de cultivare nu este superior din punct de vedere ecologic (ba chiar balanța înclină puțin în direcția cultivării convenționale, pentru că emisiile de amoniac și de azot per unitate de produs au fost mai mari în sistemele organice). Iar că reputația superioară pe care o are farming-ul organic este nefondată. Cel puțin în Suedia. Sistemele organice folosesc mai puțină energie decât cele convenționale, dar au emisii de gaze cu efect de seră similar, se folosesc mai puțin pesticide, dar au nevoie de mai mult teren de cultivare (iar acest lucru, în anumite țări, se traduce prin despăduriri).

În urma lecturării raportului menționat mai sus, trebuie să mărturisesc că m-am simțit descumpănită. Pe de o parte, pentru că nu putem sprijini cu adevărat mediul, că farming-ul bio, pe termen lung, nu e cu adevărat sustenabil. Suntem 7 miliarde, și toți ne dorim să mâncăm variat și, de ce nu, BIO. Iar asta pune presiune pe industria agricolă să producă, cu orice preț. Globalizarea ne oferă instrumentele de a dispune de orice aliment, oriunde am fi, și mă bucur că trăiesc aceste timpuri, însă există și o latură întunecată, riscantă. Mă întreb în ce stadiu ar ajunge planeta dacă, spre exemplu, China, acest colos economic, ar decide că vrea să mănânce avocado în fiecare zi, în loc de orez.

La nivel global, cererea de hrană organică a explodat, iar satisfacerea ei duce la mijloace de producție mai puțin sustenabile, la sere gigantice, la emisii de gaze cu efect de seră, energie și apă consumate, combustibil pentru a acoperi cererile de export, pentru că vrem să mâncăm roșii coapte tot anul. Ironic, nu? Iar această discrepanță dintre PR și realitate îmi amintește de serialul Netflix The Good Place, în care în Iad se regăsesc și oameni care făcuseră alegeri pe care ei le considerau etice și aveau conștiința curată, fără să-și dea seama că uneori consecințele deciziilor lor erau negative.

sursa elle.ro

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata