Patronatele din turism doresc o formă de dialog bazată pe cifre, statistici şi argumente logice

Patronii din sectorul turismului solicită un dialog bazat pe date concrete, statistici și argumente raționale, subliniind că se apropie sezonul rece, când va fi imposibil să ofere mese turiștilor. Aceștia cer premierului să inițieze această discuție.

„Este esențial să dezvoltăm rapid programe dedicate acestui domeniu, altfel ne vom vedea nevoiți să închidem afacerile și să ne întoarcem acasă în faliment. Meseriile de bucătar, ospătar, recepționer sau cameristă riscă să dispară în România dacă nu acționăm prompt. Patronii din turism își doresc un dialog bazat pe fapte și nu pe opinii subiective. Nu vrem să fim nevoiți să protestăm, nu a fost o experiență plăcută pentru angajații noștri să își exprime nemulțumirile în stradă”, se arată într-o scrisoare deschisă a Federației Industriei Hoteliere din România adresată premierului Ludovic Orban.

În acest context, reprezentanții federației subliniază că industria ospitalității a ieșit în stradă pe 19 august din disperare, deoarece „sprijinul” oferit de stat nu reușește să salveze locurile de muncă și afacerile din turism. De asemenea, ei evidențiază că sectorul turismului a fost cel mai afectat de pandemie, cu o scădere medie de aproximativ 70% a veniturilor la nivel național.

RecomandăriInformatii utile pe care trebuie sa le stiti despre cutia de viteze a autoturismului dumneavoastra!

„Industria HORECA se află într-o situație critică, operatorii nu văd soluții pentru a ieși din acest coșmar, iar angajații sunt copleșiți de incertitudini legate de locurile lor de muncă. Aceste probleme persistă în ciuda percepției, promovate de autoritățile române, că HORECA a beneficiat de un sprijin substanțial din partea statului. Chiar și Președintele României a afirmat că Guvernul a implementat măsuri de susținere, dar fără a ridica restricțiile până la diminuarea efectelor pandemiei. Percepția publicului este că industria noastră a cerut ajutor și a fost sprijinită, ceea ce ar trebui să ne facă mai puțin vocali și mai liniștiți până la încheierea pandemiei, de care mulți ne acuză, afirmând că HORECA este responsabilă pentru creșterea cazurilor recente”, se menționează în scrisoare.

Referitor la economia României, reprezentanții FIHR subliniază că eliminarea impozitului specific pe perioada stării de urgență și 90 de zile după aceasta a dus la o reducere semnificativă a veniturilor, estimând o pierdere de aproximativ 21 milioane euro, echivalentul a 790 euro per firmă, având în vedere cele 26.566 de companii din domeniul hotelier și de restaurante.

În ceea ce privește șomajul tehnic, hotelierii apreciază că măsura de susținere a șomajului tehnic a fost bine primită de peste 90% dintre operatorii din turism, dar este o măsură generală aplicabilă întregii economii, similară cu cea pentru acoperirea costurilor salariale de 41,5%.

RecomandăriPatronatele din turism susţin înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Turism şi a serviciului de gestionare a proiectelor europene

„O altă măsură generală, deși benefică, prezintă dificultăți de aplicare în HORECA, cum ar fi imposibilitatea de a combina soluțiile, adică angajații din restaurante cu restricții de operare să beneficieze de șomaj tehnic, în timp ce cei din hoteluri să primească suport de 41,5%. De asemenea, întârzierile în plăți și lipsa unui mecanism de compensare pentru sumele de încasat de la stat complică situația. Cerința de a fi la zi cu toate impozitele pentru a beneficia de aceste facilități face ca sprijinul oferit prin amnistia fiscală să fie ineficient”, se mai arată în scrisoare.

Referitor la programul de lucru redus (kurzarbeit), FIHR menționează că a fost o măsură susținută de mediul de afaceri, dar ar fi fost mai eficientă dacă ar fi fost implementată mai devreme.

„Apariția acesteia la șase luni după declanșarea pandemiei este tardivă, deoarece operatorii au fost nevoiți să reducă echipele la minimul necesar. Există îngrijorări legate de normele de aplicare și decontare, având în vedere experiențele anterioare cu sprijinul de 41,5%. De asemenea, măsura referitoare la munca de acasă se aplică mai mult altor industrii”, afirmă hotelierii.

RecomandăriDecizia care vizează milioane de debitori. De ce au primit băncile amenzi de 710 milioane de euro

În sectorul bancar, FIHR susține că măsurile de granturi și împrumuturi pentru capital de lucru sau investiții cu garanția statului sunt promițătoare, dar întârzierile vor duce la colapsul multor operatori, făcându-i incapabili să acceseze aceste fonduri. „Aglomerația în HORECA, alături de alte sectoare mai puțin afectate, va face ca acestea să acceseze o mare parte din sumele alocate, iar sistemul de alocare pe principiul primul venit, primul servit va duce la blocaje și risipirea resurselor”, adaugă aceștia.

Astfel, în cadrul programului IMM Invest, hotelierii subliniază că, până pe 20 august, existau 190 de companii din domeniul hotelier și 444 din domeniul barurilor și restaurantelor beneficiare ale acestui program.

Prin urmare, FIHR solicită clarificări privind motivul pentru care România este singura țară din UE în care restaurantele sunt închise la interior, o listă de condiții necesare pentru gestionarea riscurilor epidemiologice în hoteluri și restaurante, o comunicare clară din partea autorităților cu privire la pandemie și impactul asupra industriei ospitalității, precum și un plan de măsuri adaptat fiecărei zone sau sector din turism.

„Este necesară o măsură care să elimine impozitele pe terenuri și clădiri pentru întreaga perioadă de restricționare a activității, precum și o reglementare a taxelor ORDA în perioada în care nu funcționăm. Aceste taxe sunt stabilite pe baza unor venituri dintr-o perioadă care nu se va repeta în următorii 4-5 ani”, afirmă hotelierii.

În domeniul lor de activitate, aceștia subliniază că se apropie sezonul rece, când opțiunea de a oferi mese turiștilor va deveni imposibilă, că de la 1 septembrie se va încheia ajutorul pentru angajații din HORECA și că se va ajunge la momentul achitării datoriilor acumulate de operatori (datorii către bănci, chirii, bugetul de stat etc.).