Prima turnare de beton la Cernavodă. Retehnologizarea Unității 1 avansează

Prima turnare continuă de beton pentru structurile permanente ale proiectului de retehnologizare a Unității 1 de la Cernavodă a fost finalizată cu succes. Vorbim despre o etapă critică, o fundație masivă care marchează începutul sfârșitului pentru actualul ciclu de viață al primului reactor nuclear din România.

De ce este acest pas fundamental pentru securitatea energetică națională? Până la urmă, Nuclearelectrica asigură aproximativ 18% din producția națională de energie prin cele două unități ale sale. Scoaterea din uz a unuia dintre reactoare înseamnă retragerea temporară a unei capacități instalate de 700 MW din sistemul național, un gol uriaș care va trebui compensat financiar și administrativ.

Pregătiri masive pe șantier

Așa cum s-a întâmplat în decembrie 1996, când Unitatea 1 a intrat în exploatare comercială, fiecare etapă tehnică majoră reconfigurează planurile de dispecerizare ale sistemului energetic. Acum, pregătirile vizează Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive (DIDR-U5), spațiul strict necesar pentru manipularea și procesarea deșeurilor rezultate din retehnologizare.

RecomandariCu o investiţie de 1,9 miliarde de euro, începe retehnologizarea Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă

Aici s-au utilizat nu mai puțin de 3.470 metri cubi de beton, echivalentul a circa 380 de autobetoniere. Mediafax a relatat luni după-amiază că această operațiune este cea mai complexă desfășurată pe amplasament după lucrările de construcție ale Unității 2.

Cifrele vorbesc de la sine.

Iar impactul pe termen lung este explicat direct de conducerea companiei, care pune accent pe prelungirea duratei de viață a centralei.

„În septembrie 2025, Nuclearelectrica a obținut de la Comisia pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) Autorizația de construire pentru Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive, acesta fiind momentul în care în conformitate cu graficul de lucrări,au fost începute lucrările civile de construcție la infrastructura necesară implementării Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă. Turnarea primului beton pentru construirea infrastructurii necesare retehnologizarii Unității 1 are o semnificație similară cu turnarea primului beton la construcția Unității 1. După 30 de ani de operare la standarde înalte de securitate nucleară și performantă la nivel global în ceea ce privește factorul de capacitate, Unitatea 1, prin programul de retehnologizare, va mai opera, începând cu anul 2030, pentru încă 30 de ani. Încă 30 de ani de securitate energetică, 5 milioane de MW produși pe an și 5 milioane de tone CO2 evitate pe an, un proiect strategic pentru securitatea energetică a României.” – Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica

Ce înseamnă concret pentru sistemul energetic

Proiectul este etapizat clar, iar faza actuală de pregătire are termen de finalizare spre sfârșitul anului 2027. Numai că, dincolo de graficele de pe hârtie, istoricul de operare de până acum ne arată miza reală. De la punerea în funcțiune, Unitatea 1 a livrat în siguranță peste 149 de milioane de MWh și a evitat eliberarea a 145 de milioane de tone de CO2 în atmosferă.

RecomandariModernizarea Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă îi prelungeşte viaţa cu 30 de ani

Și totuși, reconectarea la rețea este programată abia pentru anul 2030. Unitatea 1 a intrat deja, conform planului bugetat, în oprire planificată începând cu data de 10 mai 2026.

RecomandariCFR a decis cine supervizează lucrările din Portul Constanța. Contractul se întinde pe 159 de luni

Dar cine va acoperi deficitul de producție în anii în care reactorul va fi complet oprit pentru retehnologizare? Decizia de a compensa acești 700 MW lipsă rămâne pe masa viitoarelor guverne, iar termenele de execuție ale noilor capacități de producție din România devin acum o problemă administrativă critică.