Avertisment dur de la Consiliul Fiscal. banii românilor daca nu avem guvern
Banca Națională are mâinile legate, iar piețele financiare stau cu ochii pe București. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, trage un semnal de alarmă privind necesitatea formării urgente a unui nou executiv capabil să gestioneze gaura uriașă din buget și să asigure absorbția fondurilor europene.
Miza financiară a blocajului politic
Dincolo de jocurile de putere din Parlament, miza reală este costul finanțării statului. Un deficit bugetar scăpat de sub control înseamnă automat dobânzi mai mari pe piața internă. Când statul se împrumută scump pentru a-și acoperi cheltuielile curente, nota de plată ajunge inevitabil la cetățean. Și totuși, clasa politică pare să ignore fix acest aspect fundamental.
Așa cum s-a întâmplat și în alte perioade de instabilitate, deciziile populiste au umflat cheltuielile permanente. În 2024, România a înregistrat un deficit ESA de peste 9% din PIB, de departe cel mai mare din Uniunea Europeană. A fost un nivel atins anterior doar în anul blocajelor din pandemie. cifrele vorbesc de la sine.
RecomandariAvertisment dur pentru clasa politică. Cifrele care arata dezastrul din buzunarele românilorCe înseamnă concret pentru economie
Într-o analiză detaliată publicată recent de Antena3, Daniel Dăianu explică mecanismul prin care criza politică apasă direct pe politică monetară. BNR nu poate rezolva singură ecuația, iar dominanța fiscală complică orice tentativă de stabilizare a prețurilor.
„Criza politică (fiindcă este mai mult decât o simplă criză guvernamentală, cum preferă să o numească unii analişti) schimbă parametrii de judecare a consolidării fiscal-bugetare, chiar dacă avem buget în 2026 (să ne imaginăm cum ar fi fost să fi avut această criză când bugetul nu era încă definitivat). Această criză putea fi evitată dacă ar fi existat responsabilitate şi înţelepciune, care să pună pe prim-plan situaţia macroeconomică gravă.” – Daniel Dăianu, Președintele Consiliului Fiscal
Iar lucrurile nu se opresc aici. ajustarea fiscală este obligatorie, dar va durea. Pentru 2025, deși au început corecțiile prin înghețări de salarii și creșteri de taxe, deficitul a rămas la 7,8% din PIB. Ținta pentru 2026 este de 6,2%, un efort administrativ uriaș.
RecomandariDaniel Daianu critica Guvernul pentru deficitul de 9 procente. Consiliul Fiscal explica eroareaPrețul plătit de contribuabil
Dar cine va suporta șocul acestor reglaje financiare? Inflația mult crescută și încetinirea economică reprezintă prețul pe care România îl plătește pentru erorile din politicile fiscal-bugetare. De altfel, BNR anticipează o inflație în jur de 5% la finalul anului, dar anticipațiile rămân o grijă constantă.
„O corecţie fiscal-bugetară de amploare, cum este cazul României, nu se poate realiza fără ca societatea să sufere efectele; cineva trebuie să plătească, chiar dacă povara ajustării, din nefericire, nu este distribuită în mod echitabil. Această corecţie se face în mod gradual, dar este oricum cu dureri.” – Daniel Dăianu, Președintele Consiliului Fiscal
Decizia revine exclusiv guvernului care urmează să fie instalat. Agențiile de rating și piețele externe așteaptă primele semnale privind bugetul pentru 2027 și continuarea reformei salarizării. Până atunci, rămâne neclar cine își va asuma politic tăierile necesare și cum se va acoperi necesarul de finanțare fără a lovi din nou în coeziunea socială.
RecomandariPericol uriaș pentru banii românilor. O cerere bruscă de 17 miliarde de euro poate prăbuși leul
