luni, 20 aprilie 2026

Caută în Jurnalul Național

Sănătate

Un studiu NUS dezvăluie cum cofeina poate inversa pierderea memoriei sociale

Lucian Cojocaru · 30 martie 2026 · Actualizat: 08:49
cofeina memorie

Mulți dintre noi ne bazăm pe o ceașcă de cafea pentru un plus de energie, dar efectele cofeinei ar putea fi mult mai profunde. Un studiu recent arată că aceasta ar putea, de fapt, să inverseze pierderea memoriei cauzată de lipsa somnului. Experimentele, realizate pe șoareci, deschid perspective noi asupra modului în care ne protejăm creierul.

Experimentul din Singapore

Cercetători de la Universitatea Națională din Singapore (NUS) s-au concentrat pe o zonă specifică a creierului, regiunea CA2 din hipocamp. Aceasta este esențială pentru memoria socială, adică abilitatea de a ne aminti și recunoaște indivizi pe care i-am mai întâlnit. V-ați gândit vreodată cum o singură noapte proastă vă afectează exact această capacitate?

În cadrul experimentelor, șoarecii care au fost privați intenționat de somn s-au descurcat vizibil mai slab la testele de recunoaștere a altor șoareci. Lucrurile stau însă puțin diferit pentru un alt grup. Iar șoarecii care au primit doze constante de cofeină timp de o săptămână înainte de a fi ținuți treji nu au prezentat aceleași deficiențe de memorie socială.

Un studiu dezvaluie ca o cafea de seara poate creste comportamentul riscant
RecomandariUn studiu dezvaluie ca o cafea de seara poate creste comportamentul riscant

Ba chiar mai mult, atunci când cofeina a fost aplicată direct pe țesut cerebral prelevat de la șoareci lipsiți de somn (fără ca aceștia să fi primit substanța anterior), cercetătorii au observat o îmbunătățire a funcționării regiunii cerebrale.

Mai mult decât o simplă stare de veghe

Descoperirile sugerează că beneficiile cafelei depășesc simplul efect de alungare a somnolenței. Fiziologul Lik-Wei Wong, unul dintre autorii studiului, a explicat clar miza cercetării.

privarea de somn nu doar te face obosit. Ea perturbă selectiv circuitele esențiale ale memoriei. Am descoperit că această cofeină poate inversa aceste perturbări atât la nivel molecular, cât și comportamental. Capacitatea ei de a face acest lucru sugerează că beneficiile cofeinei nu se limitează doar la menținerea stării de veghe”, a declarat acesta.

Studiu ADAC dezvăluie top 10 mașini ideale pentru pensionari
RecomandariStudiu ADAC dezvăluie top 10 mașini ideale pentru pensionari

Mecanismul din spatele efectului

Dar cum vine asta, la nivel chimic? Analiza a arătat că privarea de somn crește semnalizarea asociată unei substanțe numite adenozină. Aceasta este cea care favorizează somnul, dar, în același timp, poate reduce activitatea circuitelor neuronale implicate în formarea amintirilor.

Cercetările anterioare au demonstrat deja că substanța din cafea poate diminua acest tip de semnalizare, un lucru confirmat și de acest nou studiu.

De la șoareci la riscul de demență

E drept că studiul a fost realizat doar pe șoareci. Deși există multe similitudini biologice între șoareci și oameni, rezultatele trebuie confirmate prin cercetări pe subiecți umani înainte de a trage concluzii definitive.

Studiu uluitor dezvaluie legatura om caine de peste 15.000 de ani
RecomandariStudiu uluitor dezvaluie legatura om caine de peste 15.000 de ani

Indiciile sunt, totuși, interesante.

Capacitatea noastră de a recunoaște persoane și de a ne aminti detalii despre ele ar putea fi afectată chiar și după o perioadă scurtă de lipsă de somn. Pe termen lung, aceste descoperiri ar putea contribui la înțelegerea legăturii dintre nopțile pierdute și riscul crescut de demență. O parte din această conexiune ar putea avea legătură exact cu aceste circuite ale memoriei, care depind de un somn de calitate și sunt primele afectate în cazul acestei boli.

Si, până la urmă, nu e prima dată când se face o astfel de legătură. Alte studii au sugerat în trecut că un consum regulat de cafea ar putea reduce riscul de demență, iar noile rezultate oferă o posibilă explicație pentru acest efect protector. Mai mult, ele identifică o cale specifică din creier care ar putea deveni o țintă pentru viitoare tratamente, cel puțin în ceea ce privește memoria socială.