Drepturile persoanelor cu dizabilităţi în România
Pe 3 decembrie 2019, cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, se marchează opt ani de la angajamentul României de a respecta obligațiile stabilite prin ratificarea Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.
Organizații precum Centrul de Resurse Juridice, Asociația Proact Suport, Asociația Tonal, Asociația Ceva de Spus, Fundația Speranța, FONSS, FONPC, Fundația SERA România, Dizabnet, Caritas România, Hope and Homes, Asociația Estuar și Consiliul Tinerilor Instituționalizați solicită Ministrului Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, următoarele măsuri:
Solicitări Esențiale pentru Îmbunătățirea Serviciilor Sociale
1. Adoptarea urgentă a unei hotărâri de guvern pentru actualizarea standardelor de cost, esențiale pentru asigurarea calității serviciilor sociale și respectarea dreptului persoanelor cu dizabilități la un trai decent.
2. Asigurarea accesului neîngrădit al ONG-urilor la persoanele cu dizabilități aflate în instituții, pentru a le proteja drepturile și a le facilita accesul la justiție.
3. Revizuirea legislației care generează conflicte de interese între persoanele cu dizabilități și reprezentanții legali care gestionează serviciile sociale.
Contextul Actual al Persoanelor cu Dizabilități în România
În România, aproximativ 30.000 de persoane cu dizabilități sunt instituționalizate în aproape 800 de unități de asistență socială și psihiatrie. Statisticile arată că:
- În fiecare an, în jur de 1.300 de persoane cu dizabilități decedează;
- 6.000 din 9.000 de copii cu dizabilități plasați în instituții sunt tratați predominant cu neuroleptice din cauza lipsei serviciilor adecvate;
- Majoritatea minorilor din sistemul de protecție au ca reprezentant legal directorul DGASPC, lipsindu-se de o reprezentare independentă;
- 3.000 de adulți instituționalizați sunt sub interdicție, având ca tutore angajați ai centrului;
- Consiliile județene plătesc de până la trei ori mai mult pentru persoanele instituționalizate comparativ cu cele din servicii oferite de ONG-uri;
- Majoritatea unităților sunt situate în zone rurale, având personal necalificat, ceea ce duce la privarea de libertate și la abuzuri;
- Accesul la protecție împotriva abuzurilor este extrem de limitat fără intervenția ONG-urilor.
Impactul Lipsa Standardelor Minime de Cost
Pe 3 ianuarie 2019, Ministerul Muncii a aprobat noi standarde de calitate pentru serviciile sociale, menite să îmbunătățească calitatea acestora. Totuși, guvernul anterior nu a adoptat actualizarea standardelor minime de cost, ceea ce împiedică persoanele cu dizabilități să aleagă servicii sociale private la costuri comparabile cu cele publice.
Convenția ONU interzice instituționalizarea persoanelor cu dizabilități și impune statului român responsabilitatea de a asigura un trai decent. Cu toate acestea, persoanele cu dizabilități sunt adesea private de acest drept, fiind limitate în opțiunile de trai în comunitate.
Disparități în Costurile Serviciilor Sociale
Analizele efectuate de Centrul de Resurse Juridice relevă discrepanțe semnificative între costurile serviciilor rezidențiale în diferite județe:
- 26 din cele 41 de consilii județene au majorat standardele de cost pentru serviciile rezidențiale;
- Doar 21 de județe au colaborat cu furnizori privați, iar costurile variază semnificativ;
- Transparența în contractele cu furnizorii privați este insuficientă, multe informații nefiind disponibile public;
- Întârzierile la plată pentru furnizorii privați sunt frecvente, afectând calitatea serviciilor;
- În unele județe, persoanele cu dizabilități nu au opțiunea de a alege servicii private, încălcându-le dreptul la o viață independentă.
Concluzie și Necesitatea Urgentă a Actualizării Standardelor
Având în vedere că aproape jumătate dintre județe nu au actualizat standardele de cost, este esențial ca guvernul să adopte urgent o hotărâre care să asigure servicii sociale de calitate, respectând drepturile persoanelor cu dizabilități. Aceasta va preveni dificultățile în furnizarea serviciilor atât de către furnizorii publici, cât și de cei privați.
Pentru informații suplimentare, contactați:
- Ioana Iliescu, Ofițer de proiect, Centrul de Resurse Juridice, ioana.iliescu@crj.ro
- Georgiana Pascu, Manager de program, Centrul de Resurse Juridice, gpascu@crj.ro
- Cerasela Predescu, Director, ProAct Suport, cerasela.porumb@proactsuport.ro
Acest document a fost elaborat de Centrul de Resurse Juridice în cadrul proiectului „Sprijin în implementarea articolului 19: Viață independentă și integrare în comunitate”, co-finanțat de Open Society Institute Mental Health Initiative.
