Florin Cîțu avertizează inflația de 9,62% aduce două riscuri majore pentru români

Fostul premier Florin Cîțu trage un semnal de alarmă privind finanțele românilor și economia națională. El indică două riscuri majore, cu probabilitate ridicată, pentru perioada următoare, pe fondul unei inflații anuale care a ajuns la 9,62% în ianuarie 2026.

Dobânzi mari și prețuri scapate de sub control

Primul pericol, spune Cîțu, vine direct de la Banca Națională a României. Există o posibilitate foarte mare ca BNR să revizuiască în sus estimarea pentru inflația de la finalul anului. Ce înseamnă asta, pe bune, pentru buzunarul fiecăruia? Simplu. Dobânzile la credite nu vor scădea prea curând. „Șansele pentru scăderi de dobândă de politica monetară în 2026 erau foarte mici, dar acum se apropie de zero”, explică fostul premier. Iar contextul internațional nu ajută deloc. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat și el că „în contextul războiului și al blocajelor pe rutele de transport, așteptările inflaționiste sunt intens reactivate”.

Un buget construit pe nisipuri mișcătoare

Al doilea risc major, în viziunea lui Florin Cîțu, este legat direct de modul în care a fost croit bugetul pe 2026. Fostul șef al Executivului susține că Guvernul ar putea fi forțat să facă o rectificare bugetară mult mai devreme de jumătatea anului. De ce? Pentru că cifrele pe care s-a bazat construcția bugetară au fost, se pare, mult prea optimiste.

RecomandariRiscurile fiscale, inflația ridicată și deficitul public accentuat sunt marile probleme ale României

„Bugetul a fost construit pe estimări care nu au incorporat toate datele din 2025 (a fost o decizie a guvernului pentru a putea supraestima veniturile)”, consideră Cîțu.

Logica sa este directă. „Iar când construiești un buget fragil pe optimism politic, realitatea îl lovește rapid. De fiecare dată, realitatea bate propaganda”.

Cifrele reci ale economiei românești

Dincolo de declarații, datele oficiale par să susțină o parte din aceste îngrijorări. Potrivit raportului BNR din februarie, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicatorul relevant pentru statele UE) a urcat în decembrie 2025 la 8,6 la sută, de la 5,5 la sută în decembrie 2024. Nici inflația clasică (IPC) nu stă mai bine, cu o rată medie anuală care a urcat la 7,3 la sută în decembrie 2025.

RecomandariCazurile de mușcături de căpușe cresc cu 30 la sută în Iași. Medicul Florin Roșu anunță riscurile

Dar economia nu dă semne de revenire spectaculoasă. Ba chiar s-a comprimat în trimestrul IV din 2025 cu 1,9 la sută, după o scădere de 0,1 la sută în trimestrul anterior. Pe ansamblul anului 2025, creșterea economică și-a încetinit ritmul la doar 0,6 la sută, față de 0,9 la sută în 2024.

Cifrele vorbesc de la sine.

Prognoza BNR un roller-coaster al prețurilor

Și totuși, ce urmează? Banca Națională se așteaptă ca rata anuală a inflației să-și continue scăderea lentă în primul trimestru al acestui an. Numai că veștile bune se opresc aici. Pentru trimestrul al doilea din 2026 este prognozată o nouă creștere a prețurilor. Aceasta ar fi alimentată de mai mulți factori, printre care eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază și majorarea unor cote de TVA și accize.

RecomandariChristine Lagarde avertizează că războiul din Iran poate duce inflația la 6%

O corecție descendentă abruptă este anticipată abia în trimestrul al treilea din 2026. Conform prognozei BNR, inflația ar urma să scadă gradual ulterior, ajungând în interiorul intervalului țintă de-abia de la mijlocul primului semestru din 2027.